Media Expres

Editorial -- Data și ora publicării: 18.03.2019 11:21:32

MUNGIU-AUDIOVIZUAL-EDUCAȚIE / Cristian Mungiu cere educație audiovizuală în școli ca parte a unei politici europene vizionare și responsabile

// de Mihai Pavelescu //
București (MEDIA EXPRES) / 18 mar 2019 / Regizorul Cristan Mungiu a cerut ca școlile să facă la nivel european, ca parte a unei politici comune, educație audiovizuală iar școlile de film să educe regizorii pentru realizarea de filme pentru public, cu succes de audiență, în discursul pe care l-a ținut luni, 18 martie, în cadrul conferinței internaționale “Fostering European Cooperation Through Co-Production”, desfășurată timp de două zile la Hotel Hilton din București.

Referindu-se printre altele la responsabilitatea europeană în ce privește educația tinerilor, Mungiu a spus printre altele că filmele au pentru tineri semnificații diferite decât intenția autorilor. El a dat ca exemplu succesul recent al filmului „Moromeții”, despre care copiii au spus că se bucură că a fost făcut „pentru că acum se uită la film și nu mai trebuie să citească cartea”.

“Copiii ce trăiesc într-o lume care s-a schimbat, în contextul tehnologiei și în plin fenomen fake news, fiind zilnic manipulați prin imagini, iar noi la școală le cerem să citească opere literare depășite pe care le citeam atunci când noi am făcut școala, în urmă cu 50 de ani, niște cărți depășite de timp”, a spus printre altele Mungiu.

„Nu se face educație audiovizuală în prezent și dacă vorbim despre responsabilitate și viziune la nivelul politicilor europene, asta ar trebui să fie o parte a educației de bază pe care copiii s-o aibă în școli”.

Pe de altă parte, Mungiu a vorbit în discursul său printre altele despre filmele care sunt finanțate și coproduse uneori ca parte a unui fenomen de exploatare a sistemului care dă bani, cheltuielile fiind făcute nu conform necesarului de filmări ci conform bugetului pe care producătorii îl pot obține.

„De asemenea după ce facem filmul nu prea ne mai interesează ce se întâmplă, într-un final multe filme nu au succesul așteptat și pentru că noi înșile le selectăm astfel, pentru finanțare, și asta le cerem și noilor generații de regizori, nu facem o educație în școlile de film pentru realizarea de filme pentru audiență”.

„Pe de altă parte însă, nu vrem să ne întoarecem într-o epocă în care filmele erau folosite pentru propagandă, indiferent de care, chiar și pentru a face filme care promovează numai faptele bune”, a mai spus regizorul român.

El crede de asemenea că ar fi bine ca scenariile să fie traduse din start în limba engleză deoarece tot mai multe intră într-un proces de selecție pentru coproducții, fără de care uneori nu pot fi obținuți toți banii necesari producției.

„Ca o particularitate a producției din România este mai bine să faci mixajul filmului înafara țării”, a spus de asemenea Mungiu în susținerea ideeii că este mai bine ca filmele să fie realizate în coproducție.

Julio Talavera, analist la European Audiovisual Observatory, a prezentat cifre legate de coproducția europeană de filme, spunând că acestea au crescut spectaculos din 2007 și până în prezent, iar coproducțiile internaționale sunt mai de succes în festivaluri și câștigă mai multe premii.
Media europeană de coproducții internaționale este de 20% din totalul filmelor. România depășește cu puțin media europeană în ce privește coproducțiile, iar cele mai multe sunt realizate în Belgia, aproximativ 55% din totalul filmelor.

Între 2010 – 2015 procentul de coproducții la nivel european a crescut și mai mult, fiind de 24% versus 76% filme naționale. În ficțiune, 10% sunt corpoducții. Semnificativ este și faptul că procentul de 20-24% de coproducții internaționale aduc 35% din biletele vândute în cinematografe la nivel european.
(MEDIA EXPRES)