Page 13 - Media Expres nr. 6 (316) / IUNIE 2026

LEGISLAȚIE SATELIT RADIO DTH TV CABLU AUTORITĂȚI

și a consolidării trusturilor de presă Birocrația și termenele lungi „…Inițiativa Comisiei Europene că am putea studia acea perioadă.”
din anii '90. necesare obținerii avizelor de la să nu ajungă un scut pentru Consiliul Național pentru
„Cum se întâmpla acum 20 de comisiile de etică nu doar că ascunderea istoriei. Trebuie Studierea Arhivelor Securității
ani? Era suficient ca eu să am un întârzie calendarul academic al întotdeauna să vedem cum găsim (CNSAS) a organizat în perioada 4­
acord, verbal, înregistrat, uneori am studenților și masteranzilor, dar le acest echilibru, cum dăm încredere 5 iunie 2026, la București,
avut acorduri scrise... fără ca la afectează și încrederea în instituțiilor care, de regulă, au conferința internațională „Ce
zecile de interviuri pe care le­am validitatea și relevanța propriilor arhive, cum nu le timorăm pe dezvăluim, ce protejăm? Arhivele
luat eu să se pună vreodată în proiecte de cercetare, a mai spus aceste instituții pentru a le împinge poliției secrete comuniste și
discuție ideea anonimizării decanul. să anonimizeze și mai mult din aplicarea GDPR”.
numelui... Am putut recrea aceste „Lucrul ăsta îl văd la studenții informații sau să blocheze aceste Evenimentul, găzduit în Aula
povești; i­am putut pune în anumite și masteranzii pe care îi coordonez, informații.” Academiei Române, a început de la
tipuri de relaționare pe cei pe care la birocrația prin care ei trebuie să Universitarul a încheiat ultima ora 10:00 și, în a doua zi, vineri, 5
f
i­am intervievat”. treacă. De multe ori se și prezentare a primei zile a Con e ­ iunie, lucrările au fost moderate de
Obligația de a ascunde timorează, într­un fel sau altul, rinței spunând că este esen ial ca Laura Daniela Cornea, membră a
ț
identitatea unor actori publici cu un neavând încredere, fiind la înce ­ societatea să prioritizeze colectarea Colegiului CNSAS, și au început cu
impact major asupra societății, putul cercetării. Dacă întrebările lor mărturiilor directe ale celor care au o intervenție a scriitoarei Ana
Blandiana, președinta Fundației
Academia Civică și membră a
Academiei Române, despre "Un
memorial aflat între două Europe".
Ulterior, Ornela Arapi a expus
cazul autorității pentru documentele
fostei securități din Albania, iar
Florin Abraham, directorul Institu ­
tului Național pentru Studiul Tota ­
litarismului, alături de Alina
Pavelescu, director adjunct al Arhi ­
velor Naționale ale României, au
prezentat o serie de considerații
privind responsabilitățile arhivistului
în contextul legislației europene.
Secțiunea a fost completată de
avocatul Christoph Meinecke, re ­

pre zentant al Arhivelor Stasi din
cadrul Arhivelor Federale din Berlin,
care a analizat impactul legal al
regulamentului european asupra
accesului la dosarele fostei poliții
secrete din Germania de Est.
Ultima parte a conferinței
internaționale a fost moderată de
Mădălin­Vasile Hodor, vicepre ­
ședintele Colegiului CNSAS. Cer ­
cetătorul științific Cosmin Popa de
la Institutul de Istorie Nicolae Iorga
a vorbit despre uzul și abuzul de
arhive în România democratică, iar
Exemplu de declarație directorul Remi gijus Cernius a deta­
anonimizată din cauza GDPR
prezentată de Germina Nagâț liat specificul Arhivelor Speciale din
la finalul Conferinței, 5 iunie Lituania.
2025. Foto: Media Expres Michał Tomczak, arhivist
principal în cadrul Institutului Me ­
guvernării sau legislației de după sunt destul de bune? Dacă cei din trăit traumele dictaturii sau care au mo riei Naționale din Polonia, a pre ­
1989 golește de conținut cercetarea comisie nu vor avea, poate vor fost martorii transformărilor din zenta practica de cercetare arhi ­
istorică, transformând înțelegerea ridica așa, o sprânceană mai sus, perioada agitată a anilor '90, lăsând vistică de la Varșovia, în timp ce
fenomenelor într­un exercițiu abs ­ să spună că cercetarea lor nu este baze de date intacte și nealterate Germina Nagâț, membră a Cole ­
tract și incomplet. una validă?” pentru viitoarele generații de istorici. giului CNSAS, a pus în discuție
„Anonimizarea persoanelor pe În opinia decanului Matei „Trecutul recent este la fel de dile mele și incongruențele româ­
care le­am intervievat, cred eu, ar fi Gheboianu, există un pericol major important, încă avem persoane care nești dintre de conspirarea și
t
blocat puțin înțelegerea, cu ade ­ ca interpretarea rigidă a normelor au trăit, și unele au trăit traume în protejarea trecu ului și a încheiat
vărat, a fenomenului pe care l­am europene să devină un instrument regimul comunist, și ar fi păcat să Conferința cu propunerea de a
studiat. Pentru că vorbim de de blocare a accesului la adevărul nu avem interviuri și să dezvoltăm înainta concluziile celor două zile de
persoane care aveau funcții impor ­ istoric, transformând instituțiile de ­ zona de istorie orală și să lăsăm o dezbateri Parlamentului României,
tante, iar GDPR­ul va face, în ținătoare de arhive în entități exce ­ moștenire viitorilor istorici astfel de pentru o eventuală modificare a le­
esență, va duce, în esență, la siv de prudente, dispuse să baze de date. Și mai ales, avem gislației care să clarifice limitele
blocarea cercetării noastre de ascundă informațiile de teama lunga noastră tranziție. Au trecut GDPR în cazul arhivelor securității.
istorie recentă”. sancțiunilor. 36­37 de ani de la Revoluție și cred

13