Media Expres

Revista presei -- Data și ora publicării: 04.06.2026 15:51:02

REVISTA PRESEI / 4 iun 2026 /

Criza a lovit televiziunile: cine a pierdut și cine a făcut profit în 2025
Digi România raportează profit net de 874 milioane de lei în 2025 și o cifră de afaceri de aproape de 6 miliarde de lei
Realitatea Plus blochează în instanţă o nouă decizie a CNA
Digi Communications, printre câștigătorii contractelor din programul SAFE: platformă de securitate cibernetică de 196 milioane de euro
Oracle România intră pe pierdere în 2025 pentru prima dată din 2012, după concedieri și stagnarea cifrei de afaceri
BRAT își prezintă poziția față de textul curent al Digital Omnibus VII și atrage atenția asupra importanței acestuia pentru sustenabilitatea și libertatea presei
Finanțele au tăiat filmul. În timp ce laureatul de la Cannes, Cristian Mungiu, acuză subfinanțarea cinematografiei, ANAF-ul nu virează un munte de bani către industrie pentru că de 10 ani nimeni nu scrie normele de aplicare pentru o lege
Bilanţul televiziunilor. Câţi bani au câştigat televiziunile în 2025. Care este televiziunea cu cel mai mare profit.
Digi a anunţat Bursa de contractul semnat cu SRI: aproape 200 de milioane de euro
Cum e la alţii? Insula Iubirii din Ungaria se vede şi în România
După o creştere de 8% în 2025, Digi a depăşit din nou Vodafone la cifra de afaceri, cu 5,97 mld. lei faţă de 5,70 mld. Lei
Orange Fab a selectat patru noi start-up-uri în programul său de accelerare: Odată cu această cohortă, am ajuns la 58 de companii susţinute
Supriză totală pe piaţa de integrare de soluţii IT&C din România - Guvernul României a anunţat că a semnat, prin SRI, ca parte a programului de apărare SAFE un contract de 196 mil. euro cu Digi, pentru a crea un „ChatGPT/Claude“ pentru securitate cibernetică. Digi: vom analiza nu construi un LLM, facem şi un centru de date
Victor Armăşelu, vicepreşedinte, Samsung Electronics România: „Vânzările locale de televizoare au coborât la circa 1,3 milioane de unităţi şi 390 de milioane de euro în 2025, după anul de vârf din 2024“. Pentru 2026, compania mizează pe segmentul premium pentru a readuce valoarea spre pragul de 400 de milioane de euro
Piaţa globală de smartphone-uri se îndreaptă spre cea mai mare scădere anuală din istorie în 2026 - minus 14%, la 1,08 miliarde de unităţi - pe fondul crizei de memorie şi al şocurilor geopolitice, estimează Counterpoint. Cele mai lovite vor fi telefoanele ieftine
Anunț oficial de la PRO TV despre emisiunea lui Cabral: „Un coleg din echipa noastră te va contacta”
Cinemaraton, televiziunea filmului românesc, este partener media al Galei Dincolo de Sublim, dedicată maestrului Victor Rebengiuc

....

Criza a lovit televiziunile: cine a pierdut și cine a făcut profit în 2025

Criza economică a lovit piața de televiziune în 2025. Companiile care operează licențele televiziunilor România TV, Digi24, B1 TV, Național TV, Metropola TV și Aleph News au raportat pierderi în cursul anului trecut, arată bilanțurile financiare apărute recent pe site-ul Ministerului Finanțelor. Cele două mari societăți care dețin licențele Pro TV și Antena 1 au raportat profituri consistente, dar creșterile sunt minore față de anul precedent. Compania care operează licența Kanal D a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a profitului de pe piața TV (22,8%). Criza i-a lovit pe cei mici și a temperat expansiunea celor mari. Anul trecut, Pro TV SRL, firma care operează licențele televiziunilor PRO TV, Pro Cinema, Acasă, Acasă Gold și Pro Arena, a înregistrat o cifră de afaceri de 225,3 milioane de euro, în scădere cu 2% față de 2024, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor și calculat la cursul mediu BNR de 5,04 lei pentru un euro aferent anului 2025. Profitul net a fost de 60,6 milioane de euro, mai mare cu 2,8% față de anul anterior. Antena TV Group, compania care deține licențele televiziunilor Antena 1, Happy Channel, Antena Stars și ZU TV, a obținut un profit net de 34,9 milioane de euro, mai mare cu 2,8% față de 2024. Cifra de afaceri a fost de 147 milioane de euro (+4,4% față de anul precedent). Dogan Media International, entitate a grupului Dogan (Turcia) în România, operează televiziunile Kanal D, Kanal D2 și radioul Impuls FM. Compania a raportat un profit net de 11 milioane de euro, în creștere cu 22,8% față de 2024, cea mai mare creștere procentuală a profitului de pe piața TV. Cifra de afaceri s-a majorat cu 4,8%, ajungând la 60,4 milioane de euro.
https://www.libertatea.ro/stiri/criza-a-lovit-televiziunile-cine-a-pierdut-si-cine-a-facut-profit-in-2025-5763098

Digi România raportează profit net de 874 milioane de lei în 2025 și o cifră de afaceri de aproape de 6 miliarde de lei

Digi România, cel mai mare operator de telecomunicații din România după numărul de clienți, a încheiat 2025 cu un profit net de 874,01 milioane de lei, în scădere cu 3,4% față de 2024, și o cifră de afaceri de 5,96 miliarde de lei, în creștere cu 8,2% față de anul anterior. Vârful istoric al profitului net rămâne 2022, când rezultatul net atinsese 1,33 miliarde de lei. Datoriile totale au urcat cu 16,7%, la 10,04 miliarde de lei, de la 8,59 miliarde de lei în 2024, în timp ce creanțele au scăzut cu 7,1%, la 747,96 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a crescut marginal, cu 0,8%, la 9.680 de persoane. Digi România, fostă RCS&RDS, este controlată indirect de omul de afaceri Zoltan Teszari prin Digi Communications NV, holding înregistrat în Olanda și listat la Bursa de Valori București.
https://www.forbes.ro/digi-romania-raporteaza-profit-net-de-874-milioane-de-lei-in-2025-si-o-cifra-de-afaceri-de-aproape-de-6-miliarde-de-lei-504521

Realitatea Plus blochează în instanţă o nouă decizie a CNA

Curtea de Apel Bucureşti a decis miercuri suspendarea deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului din 27 mai prin care postul Realitatea Plus era obligat să îşi întrerupă emisia pentru trei ore. Decizia instanţei nu este definitivă, dar este executorie şi a fost luată cu o zi înainte de data la care postul TV era obligat pună în aplicare sancţiunea CNA, scrie HotNews. Pe 27 mai, CNA a decis sancţionarea Realitatea Plus, cu suspendarea emisiei pentru trei ore, pentru încălcări constatate în 34 de emisiuni din luna ianuarie. Sancţiunea urma să fie pusă în aplicare chiar astăzi, joi, 4 iunie, în intervalul 18.00 şi 21.00. Decizia nu este definitivă şi va putea fi atacată cu recurs în cinci zile de la comunicare. Procesele de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie pot dura cel puţin un an. „Admite cererea de suspendare. Dispune suspendarea executării Deciziei CNA din data de 27.05.2026, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei PHG MEDIA INVEST S.R.L., pentru postul Realitatea Plus, „obligaţia de a difuza, în data de 04.06.2026, în intervalul orar 18:00-21:00, timp de 3 ore, numai textul deciziei de sancţionare”. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cererea urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti.”
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/realitate-suspendare-decizie-cna-22468065

Digi Communications, printre câștigătorii contractelor din programul SAFE: platformă de securitate cibernetică de 196 milioane de euro

Digi Communications, operatorul telecom listat la Bursa de Valori București din 2017, se numără printre companiile locale care urmează să beneficieze de contracte finanțate prin programul european SAFE. Prin subsidiara Digi România, grupul ar urma să primească un contract în valoare de 196 milioane de euro pentru dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică, cu realizare integrală în România. Contractul face parte din schema mai largă prin care statul român angrenează fondurile SAFE, cele 16,68 miliarde de euro aprobate recent de Comisia Europeană. nu doar pentru achiziții militare și infrastructură de apărare, ci și pentru proiecte tehnologice cu componentă de securitate națională. Printre beneficiarii acestor contracte se regăsesc atât giganți internaționali precum Rheinmetall și Airbus, cât și companii listate la bursa locală, în care investitorii români pot investi direct.
https://www.forbes.ro/digi-communications-printre-castigatorii-contractelor-din-programul-safe-platforma-de-securitate-cibernetica-de-196-milioane-de-euro-504525

Oracle România intră pe pierdere în 2025 pentru prima dată din 2012, după concedieri și stagnarea cifrei de afaceri

Oracle România, principala subsidiară locală a grupului american, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 963,96 milioane de lei, practic identică cu cea din 2024, și o pierdere netă de 9,65 milioane de lei, după ce în 2024 înregistrase un profit net de 8,62 milioane de lei. Este primul an pe minus pentru companie din 2012, când pierderea atinsese 14,84 milioane de lei. Datoriile totale au crescut cu 36%, la 91,71 milioane de lei, iar creanțele au avansat cu 21,8%, la 212,96 milioane de lei. Numărul mediu de angajați a scăzut de la 2.091 la 1.902, după ce, în noiembrie 2025, Oracle România urma să disponibilizeze câteva sute de angajați. Vârful istoric al efectivului rămâne 2018, cu 4.463 de angajați. La nivel global, Oracle a anunțat concedieri de amploare, pe fondul presiunilor financiare generate de investițiile masive în infrastructura AI. La nivel de grup, Oracle a raportat pentru anul fiscal 2025, încheiat la 28 februarie 2026, venituri de 57,4 miliarde de dolari, în creștere cu 8% față de exercițiul anterior. În România, grupul mai deține Oracle Global Services Romania și Sovereign Cloud, ale căror rezultate pentru 2025 nu sunt încă disponibile.
https://www.forbes.ro/oracle-romania-intra-pe-pierdere-in-2025-pentru-prima-data-din-2012-dupa-concedieri-si-stagnarea-cifrei-de-afaceri-504530

BRAT își prezintă poziția față de textul curent al Digital Omnibus VII și atrage atenția asupra importanței acestuia pentru sustenabilitatea și libertatea presei

Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) își exprimă poziția față de textul actual al Digital Omnibus VII, propus de Președinția Cipriotă a Consiliului Uniunii Europene în data de 21 mai 2026, si susține propunerea Președinției Uniunii Europene de excludere din acest proiect de lege a prevederii privind gestionarea automată (machine-readable), prin intermediul solutiilor controlate de marile companii de tehnologie, a consimțământului utilizatorilor de prelucrare a datelor cu caracter personal. Susținem cu tărie eliminarea reglementării incluse în forma actuala a Digital Omnibus VII care prevede preluarea controlului asupra modului de gestionare a permisiunilor utilizatorilor de către browsere şi sisteme de operare și gestionarea automată a acestora. Considerăm ca simpla excepție în aplicarea acestei prevederi pentru mass-media nu ar acoperi adecvat ecosistemul care susține existența presei online, punând în pericol baza financiară a presei din UE. Consiliul European a respins deja o propunere similară în timpul negocierilor privind Regulamentul ePrivacy, având în vedere faptul ca predarea controlului asupra permisiunilor utilizatorilor către browsere și sisteme de operare ar submina relația directă a editorilor cu cititorii lor, și, implicit, modelul financiar care susține jurnalismul independent. Orice reglementare ulterioară privind consimțământul și cookie-urile trebuie să se bazeze pe o analiză completă a impactului și pe un cadru echilibrat care să pună în balanță protecția vieții private cu libertatea presei, libertatea de exprimare, interesul public și competitivitatea digitală a Europei.
https://hotnews.ro/brat-isi-prezinta-pozitia-fata-de-textul-curent-al-digital-omnibus-vii-si-atrage-atentia-asupra-importantei-acestuia-pentru-sustenabilitatea-si-libertatea-presei-2263601

Finanțele au tăiat filmul. În timp ce laureatul de la Cannes, Cristian Mungiu, acuză subfinanțarea cinematografiei, ANAF-ul nu virează un munte de bani către industrie pentru că de 10 ani nimeni nu scrie normele de aplicare pentru o lege

După noul Palme d’Or câștigat de Cristian Mungiu, autoritățile au găsit rapid mesaje de felicitare, dar nu au găsit și o soluție pentru aplicarea unei legi care ar fi trebuit să aducă în cinematografie aproximativ 628 de milioane de lei (126 de milioane de euro) din taxele plătite de industria jocurilor de noroc, scrie site-ul de investigații Snoop.ro. Cine sunt miniștrii care au lăsat legea neaplicată? Cu premiile și diplomele de la Cannes așezate pe o masă improvizată în cinematograful Studio, închis și aflat într-o clădire încadrată în clasa I de risc seismic, Cristian Mungiu a vorbit luni, 1 iunie, despre problemele care sufocă cinematografia românească. Regizorul a invocat subfinanțarea cronică a industriei, neaplicarea unor prevederi legale care ar trebui să aducă milioane de lei la Fondul Cinematografic și lipsa investițiilor în infrastructura de cinema, de la săli de proiecție până la arhiva națională de film. În timp ce România celebrează cel de al doilea trofeu de la Cannes adus de Cristian Mungiu, cu filmul „Fjord”, industria locală reclamă că sute de milioane de lei prevăzute prin lege pentru Fondul Cinematografic nu au ajuns niciodată la Centrului Național al Cinematografiei (CNC). În 2016, Parlamentul a decis ca 2% din taxele colectate de stat de la operatorii din industrie să fie direcționate către Fondul Cinematografic. În 2020, procentul a fost majorat la 4%. Creșterea se voia un sprijin pentru cinematografia românească și pentru proiectele propuse de regizori și producători, consacrați sau debutanți. Procentul de majorare a fost susținut de președintele de-atunci al Comisiei de cultură din Parlament, Gigel Știrbu. Ministerul Finanțelor trebuia să stabilească procedura de aplicare în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii. Până atunci însă, CNC nu primise niciun leu din prevederea introdusă în 2016. Anca Mitran, directoarea instituției, ceruse în repetate rânduri explicații Ministerului Finanțelor, ANAF, Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Ministerului Culturii. Răspunsul primit a fost că nu există procedura necesară pentru transferul banilor. „(…) resursele Fondului Cinematografic se diminuează, iar producția de filme în România a crescut constant, prețurile și tarifele aferente producțiilor de filme majorându-se de la an la an”, a scris Mitran în mai multe adrese trimise Ministerului Culturii. Nici după modificarea legii situația nu s-a schimbat. Normele de aplicare nu au fost adoptate, iar Fondul cinematografic nu a primit niciun ban din taxele colectate de statul român din industria jocurilor de noroc. Taxele de la operatori au fost strânse, dar nu și împărțite. ANAF colectează taxele de la operatorii de jocuri de noroc de 10 ani, dar procentul de 4% (respectiv 2%) nu a ajuns niciodată la Fondul Cinematografic. În schimb, alte contribuții din industrie ajung în mecanisme de finanțare pentru Comitetul Olimpic și Sportiv Român (1%) și Comitetul Național Paralimpic (0,2%).
https://hotnews.ro/finantele-au-taiat-filmul-in-timp-ce-laureatul-de-la-cannes-cristian-mungiu-acuza-subfinantarea-cinematografiei-anaf-ul-nu-vireaza-un-munte-de-bani-catre-industrie-pentru-ca-de-10-ani-nimeni-scrie-2263584

Bilanţul televiziunilor. Câţi bani au câştigat televiziunile în 2025. Care este televiziunea cu cel mai mare profit.

BILANŢ. Câţi bani au făcut televiziunile generaliste şi de ştiri în anul 2025. Televiziunile generaliste au continuat pe un trend ascendent în ce priveşte profitabilitatea. Multe dintre televiziunile de ştiri, însă, au raportat pierderi. Zilele acestea, pe site-ul Ministerului de Finanţe s-au publicat bilanţurile societăţilor pentru anul 2025. Ce au făcut principalele posturi de televiziune? Prezentăm în continuare. Pro TV este regele audienţelor, dar şi al încasărilor. Postul a realizat o cifră de afaceri de peste 225 de milioane de euro, în uşor declin faţă de 2024. Profitul a fost însă în creştere, peste 60 de milioane de euro. Antena Group, televiziunea care operează Antena 1, Happy Channel, Antena Stars şi ZU TV, a avut anul trecut afaceri de 146,9 milioane de euro şi un profit în creştere de aproape 35 de milioane de euro. 2025 a fost un an bun şi pentru Kanal D. Postul a raportat o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro şi un profit în creştere de 11,1 milioane de euro. Pe zona de ştiri, Antena 3 CNN este televiziunea cu cea mai mare cifră de afaceri, dar şi singura televiziune de ştiri pe profit. Postul a avut o cifră de afaceri de 23,1 milioane de euro şi un profit de 56.000 de euro. Societatea care deţine Digi24, dar şi Digi FM, Pro FM şi Dance FM, a raportat o cifră de afaceri de 18,7 milioane de euro. Societatea a intrat însă pe pierdere în 2025: -1,1 milioane de euro. În cazul societăţii PHG Media Invest, care deţine Realitatea Plus, bilanţul pe 2025 este publicat, însă nu apare cifra de afaceri, apar însă pierderi de 39.000 de euro. Pe de altă parte, regia de publicitate DBV Media House, cea care încasează banii din publicitate pentru Realitatea Plus, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro şi un profit de 395.000 de euro.
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/cifre-afaceri-televiziuni-2025-22467331

Digi a anunţat Bursa de contractul semnat cu SRI: aproape 200 de milioane de euro

Grupul Digi România a anunţat oficial Bursa în legătură cu contractul semnat cu Serviciul Român de Informaţii, în valoare de aproape 200 de milioane de euro. Raportul se referă la "acordul-cadru încheiat de filiala din România a Societăţii", Digi Communications N.V. fiind înregistrată la Amsterdam, Regatul Ţărilor de jos. "Societatea informeaza piata ca Digi Romania S.A., filiala din Romania a Societatii, a semnat cu Serviciul Roman de Informatii un acord-cadru pentru dezvoltarea unui centru de date si a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligenta artificiala de tip LLM specializate in domeniul securitatii cibernetice, derulat prin programul SAFE /Readiness 2030." Raportul Digi precizează şi valoarea contractului: "Acordul-cadru are o valoare de pana la 196 milioane de euro, include atat componente hardware, cat si software si va fi implementat etapizat pe parcursul unei perioade de patru ani", arată documentul semnat de directorul general Serghei Bulgac.
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/bigi-contract-sri-safe-bursa-22467649

Cum e la alţii? Insula Iubirii din Ungaria se vede şi în România

Vecinii din Ungaria au o variantă a formatului Insula Iubirii, începând din acest an. Noul show din Ungaria poate fi urmărit şi în România. Emisiunea se vede la noi, dar nu pe TV, ci pe o platformă de conţinut. Insula Iubirii Ungaria este deja pe Antena Play, platforma grupului Intact. Dacă varianta din România era filmată în Thailanda, show-ul din Ungaria este filmat în ...capătul opus al lumii. Mai exact în Mexic, unde stau 4 cupluri timp de 12 zile. "Insula Iubirii" este disponibil în AntenaPLAY, unde se pot urmări toate sezoanele "Insula Iubirii România", dar şi producţii internaţionale precum "Insula Iubirii Spania", "Insula Iubirii Argentina & Chile", "Insula Iubirii Brazilia" şi "Insula Iubirii Mexic".
https://www.paginademedia.ro/stiri-media/insula-iubirii-ungaria-romania-antena-play-22468160

După o creştere de 8% în 2025, Digi a depăşit din nou Vodafone la cifra de afaceri, cu 5,97 mld. lei faţă de 5,70 mld. Lei

Digi Romania, jucătorul dominant de pe pieţele de servicii TV şi internet fix de pe piaţa locală, a depăşit din nou Vodafone Romania la cifra de afaceri în 2025, după ce operatorul controlat de miliardarul Zoltán Teszari a raportat afaceri de 5,97 miliarde de lei (1,18 mld. euro), faţă de 5,70 miliarde de lei (1,13 mld. euro) la subsidiara grupului britanic Vodafone, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cele două companii şi-au schimbat de mai multe ori poziţiile în ultimii ani: Vodafone a avut afaceri mai mari în 2019 şi 2020, Digi a trecut în faţă în 2021 şi 2022, Vodafone a revenit pe primul loc în 2023 şi 2024, iar în 2025 Digi a preluat din nou conducerea, cu un avans de 262 de milioane de lei. Afacerile Digi au urcat cu 8,2% în 2025, iar cele ale Vodafone cu 0,8%, aproape de stagnare. Digi a raportat un profit net de 874 de milioane de lei (173,4 mil. euro) în 2025, în scădere cu 3,4% faţă de 2024. Vodafone a încheiat anul cu o pierdere netă de 222,6 milioane de lei (44,2 mil. euro), redusă faţă de cea de 254,1 milioane de lei din 2024, arată datele publice.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/dupa-o-crestere-de-8-in-2025-digi-a-depasit-din-nou-vodafone-la-23166413

Orange Fab a selectat patru noi start-up-uri în programul său de accelerare: Odată cu această cohortă, am ajuns la 58 de companii susţinute

Orange Romania a inclus în acceleratorul său start-up-urile Alpha by Zendra, BraveX Aero, Solomonar şi TeleSenior, vizând domenii precum securitatea cibernetică, infrastructurile inteligente şi sistemele autonome. Cele două companii selectate din zona tehnologiilor bazate pe drone construiesc soluţii cu dublă utilizare (civilă şi militară), inclusiv interceptoare care pot atinge 500 km/h. Fondatorii vor beneficia de mentorat pentru consolidarea modelelor de business, sprijin pentru proiecte pilot şi acces la echipamentele din infrastructura Orange 5G Lab. Orange Romania a anunţat includerea a patru noi start-up-uri în acceleratorul corporate Orange Fab, program dedicat companiilor de tehnologie cu potenţial de scalare pe plan internaţional. Odată cu această nouă cohortă, alcătuită din companiile Alpha by Zendra, BraveX Aero, Solomonar şi TeleSenior, numărul total al start-up-urilor susţinute în cei nouă ani de prezenţă a programului pe piaţa locală a ajuns la 58. „Cele patru start-up-uri selectate în această ediţie abordează domenii esenţiale pentru transformarea digitală, precum securitatea cibernetică, infrastructurile inteligente şi sănătatea. Prin acces la resursele, expertiza şi reţeaua Orange, ne propunem să le sprijinim în validarea soluţiilor, dezvoltarea de proiecte pilot şi accelerarea adoptării lor în piaţă. Sunt echipe care au demonstrat nu doar capacitate de inovare, ci şi potenţialul de a transforma tehnologii emergente în soluţii cu valoare reală pentru organizaţii şi utilizatori”, a declarat Ana Ciobanu, Startup Programs Manager.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/orange-fab-a-selectat-patru-noi-start-up-uri-in-programul-sau-de-23166900

Supriză totală pe piaţa de integrare de soluţii IT&C din România - Guvernul României a anunţat că a semnat, prin SRI, ca parte a programului de apărare SAFE un contract de 196 mil. euro cu Digi, pentru a crea un „ChatGPT/Claude“ pentru securitate cibernetică. Digi: vom analiza nu construi un LLM, facem şi un centru de date

Cunoscut pentru expansiunea formidabilă a infrastructurii de fibră optică şi preţurile agresive cu care a aspirat clienţi de la rivali, Digi a fost absent până acum din piaţa de contracte de soluţii IT&C la acest nivel - segment în care principalii competitori erau Orange şi Vodafone din piaţa de telecom, şi alţi jucători specializaţi. Un anunţ sec al Guvernului României privind modul de alocare a fondurilor din programul destinat întăririi industriei de apărare europene - denumit SAFE - a produs o surpriză totală pe piaţa locală de soluţii de integrare IT&C: grupul Digi, gigantul care este jucătorul dominant din piaţa de servicii de internet fix şi TV şi de abonamente de telefonie mobilă a semnat un contract de 196 mil. euro pentru a crea o „platformă integrată de tip LLM pentru securitate cibernetică, cu realizare integrală în România“. Un model de tip LLM (large language model, model lingvistic de mari dimensiuni) este tehnologia din spatele asistenţilor de inteligenţă artificială precum ChatGPT, Gemini sau Claude. Guvernul nu a oferit alte detalii în afara faptului că achiziţia a fost realizată prin serviciul de informaţii SRI - care operează.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/supriza-totala-piata-integrare-solutii-it-c-romania-guvernul-23166860

Victor Armăşelu, vicepreşedinte, Samsung Electronics România: „Vânzările locale de televizoare au coborât la circa 1,3 milioane de unităţi şi 390 de milioane de euro în 2025, după anul de vârf din 2024“. Pentru 2026, compania mizează pe segmentul premium pentru a readuce valoarea spre pragul de 400 de milioane de euro

Estimarea de creştere de 10% pe care Samsung o avansa pentru 2025 nu s-a materializat, piaţa revenind practic la nivelul din 2023, după ce efectul evenimentelor sportive din 2024 s-a disipat. Pentru 2026, Samsung anticipează volume stabile, de 1,2-1,3 milioane de unităţi, dar o valoare a pieţei care va tinde spre 400 de milioane de euro, pe fondul orientării consumatorilor către modele premium. Preferinţele s-au împărţit echilibrat între Neo QLED şi OLED, iar diagonala de 65 de inci a încetat să mai fie o excepţie, devenind noua normă pentru televizorul din sufragerie. Piaţa locală de televizoare a coborât în 2025 la aproximativ 1,3 milioane de unităţi vândute şi o valoare de circa 390 de milioane de euro, după ce în 2024 atinsese un vârf de 1,4 milioane de unităţi şi peste 415 milioane de euro, impulsionat de cele două mari evenimente sportive - campionatul european de fotbal UEFA Euro 2024 şi Jocurile Olimpice de la Paris. Estimarea de creştere de 10% pe care reprezentanţii Samsung o avansau pentru 2025 nu s-a materializat, piaţa revenind practic la nivelul din 2023, când se vânduseră tot circa 1,3 milioane de unităţi în valoare de aproximativ 390 de milioane de euro.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/victor-armaselu-vicepresedinte-samsung-electronics-romania-vanzarile-23166855

Piaţa globală de smartphone-uri se îndreaptă spre cea mai mare scădere anuală din istorie în 2026 - minus 14%, la 1,08 miliarde de unităţi - pe fondul crizei de memorie şi al şocurilor geopolitice, estimează Counterpoint. Cele mai lovite vor fi telefoanele ieftine

Lovitura cade disproporţionat pe telefoanele ieftine: oferta de memorie LPDDR4 ar urma să scadă cu peste 40% în 2026, iar segmentul sub 150 de dolari riscă să dispară efectiv de pe unele pieţe. Apple şi Samsung sunt cei mai protejaţi producători, iar Huawei este singurul brand chinezesc aşteptat să crească în 2026. La declin contribuie şi conflictul din Iran şi închiderea strâmtorii Hormuz. Piaţa globală de smartphone-uri intră în cea mai profundă perioadă de contracţie din istorie. Livrările urmează să scadă cu 13,9% în 2026, până la 1,08 miliarde de unităţi - cel mai mic volum anual de la 2013 încoace -, potrivit celei mai recente prognoze a firmei de cercetare Counterpoint Research. Cauza principală este o criză a aprovizionării cu memorie, accelerată în ultimele săptămâni şi agravată de izbucnirea conflictului din Iran. „Criza de memorie este cel mai disruptiv eveniment din partea ofertei pe care l-a întâlnit vreodată industria de smartphone-uri. Spre deosebire de încetinirile generate de cerere, ca în pandemie sau în 2022-2023, contracţia actuală nu va răspunde la ajustări de preţ, de canal sau de planificare a produselor", a declarat Yang Wang, analist principal la Counterpoint Research. „Producătorii din segmentul mic şi mediu sunt prinşi între creşteri de cost imposibil de absorbit şi consumatori cu plafoane stricte de accesibilitate. Discuţia nu mai este cum să creşti livrările sau cota de piaţă, ci dacă să mai rămâi pe piaţă."
https://www.zf.ro/business-hi-tech/piata-globala-smartphone-uri-indreapta-spre-cea-mare-scadere-anuala-23167420

Anunț oficial de la PRO TV despre emisiunea lui Cabral: „Un coleg din echipa noastră te va contacta”

După o perioadă în care fanii i-au simțit lipsa de pe micile ecrane, viitorul TV al lui Cabral a fost în sfârșit elucidat. Cu două emisiuni populare în portofoliu, „Ce spun românii” și „Săriți de pe fix”, prezentatorul nu mai apăruse în grila de programe, generând numeroase întrebări. Oficialii din Pache Protopopescu au rupt tăcerea și au făcut anunțul oficial pe internet. Cabral se pregătește să revină în lumina reflectoarelor cu cel de-al treilea sezon al show-ului de divertisment „Săriți de pe fix”. Dincolo de vestea revenirii, reprezentanții postului au lansat o invitație directă pentru public, oferindu-le telespectatorilor șansa de a trăi experiența emisiunii direct din platou.
https://www.tvmania.ro/ce-se-intampla-cu-emisiunea-lui-cabral-anunt-oficial-pro-tv-sariti-de-pe-fix-624323

Cinemaraton, televiziunea filmului românesc, este partener media al Galei Dincolo de Sublim, dedicată maestrului Victor Rebengiuc

Cinemaraton, singura televiziune dedicată exclusiv filmului românesc și parte a portofoliului Clever Group, este partener media al Galei Dincolo de Sublim, evenimentul extraordinar dedicat unuia dintre cei mai importanți actori ai culturii române, Victor Rebengiuc. Pe 6 iunie, de la ora 19:00, Sala Palatului va găzdui o sărbătoare a excelenței artistice, un omagiu adus unei cariere excepționale construite de-a lungul a 69 de ani prin talent, pasiune, disciplină, rigoare și o profundă dragoste pentru profesie. Prin asocierea cu acest eveniment de referință, Cinemaraton își reafirmă misiunea de a susține și promova valorile autentice ale cinematografiei și culturii românești, aducând în atenția publicului personalitățile care au contribuit decisiv la patrimoniul artistic național. Gala Dincolo de Sublim reunește pe scena Sălii Palatului nume importante ale teatrului și filmului românesc, care vor celebra împreună destinul artistic al lui Victor Rebengiuc.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/media-advertising-csr/cinemaraton-televiziunea-filmului-romanesc-este-partener-media-al-galei-dincolo-de-sublim-dedicata-maestrului-victor-rebengiuc-22468493

(MEDIA EXPRES)