Media Expres

Revista presei -- Data și ora publicării: 09.06.2022 12:10:15

REVISTA PRESEI / 8 iun 2022 /

...
DECIZIE Platformele de streaming vor plăti o taxă de 4% pe venituri. Cabliștii vor avea noi obligații în aranjarea programelor în grilă și noi condiții la must carry.
Modificarea Legii audiovizualului, proiect adoptat de Senat, în calitate de for decizional
Istoria disputelor dintre Cristian Tudor Popescu și Digi 24. Lecția primită de Cosmin Prelipceanu în direct, după interviul cu Gabriela Firea: „Nu v-ați pregătit, a vorbit ce a vrut ea”
„Într-o convorbire telefonică”. Ce i-a spus conducerea Digi lui CTP când l-a concediat. Reacțiile din societate
Apelul regizorului Cristian Mungiu pentru ca oamenii să revină la cinema: „Acasă vezi filmul, dar nu discuți cu nimeni, stai la tine pe canapea, dai cinci mesaje”
Lumea ex-sovietică surprinsă în documentare în premieră, joi, la TVR 1
„Aurică, viaţă de câine”, povestea unui evadat ce trăieşte într-un lan de porumb, va avea premiera la TIFF
În sfârşit: Uniunea Europeană a decis ca toate smartphone-urile, inclusiv cele de la Apple, să fie vândute cu un singur tip de încărcător, USB-C
Rezultatele Orange în 2021: profitul net a accelerat de aproape 6 ori mai repede decât cifra de afaceri, la 600 milioane de lei
Business Magazin. Cum a reuşit Orange, în şase luni, să lanseze prima ofertă comună convergentă cu fostul Romtelecom. Culisele unei achiziţii care a dus naştere la o companie de 1,5 miliarde de euro şi 6.000 de angajaţi
Radiocomunicații dublează profitul
Letonia interzice toate televiziunile cu sediul în Rusia
IBM își închide operațiunile din Rusia și concediază angajații
Oracle în România: regres al afacerilor și profitului net

...
DECIZIE Platformele de streaming vor plăti o taxă de 4% pe venituri. Cabliștii vor avea noi obligații în aranjarea programelor în grilă și noi condiții la must carry.
Televiziunea publică poate întrerupe filmele cu reclame

Platformele de streaming vor achita o taxă de 4% din veniturile obținute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, taxă care va alimenta Fondul cinematografic, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament prin vot final în Senat. Toți distribuitorii, inclusiv DTH, vor fi obligați să aplice regula must carry, prin preluarea posturilor din lista revizuită anual de CNA. Preluarea posturilor care nu sunt în listă va putea fi făcută contra cost, dar la tarife de distribuție practicate în mod curent de distribuitor. Cabliștii vor fi obligați să organizeze grila de posturi în grupuri tematice unice, care vor include toate serviciile de programe din aceeași categorie. În schimb, televiziunii publice nu îi va mai fi interzisă întreruperea filmelor sau emisiunilor cu reclame. Din proiect au fost eliminate o serie de amendamente care ar fi vizat marii operatori de cablu și unele posturi de televiziune. Proiectul, fiind lege organică, avea nevoie de 69 de voturi pentru adoptare și a obținut 70 de voturi pentru. Guvernul Cîțu a propus pentru operatorii de servicii de streaming, precum Netflix, HBO, Amazon Prime, o taxă de 4% din veniturile obținute pe teritoriul României din abonamente și tranzacții unice, bani care ar urma să meargă la Fondul cinematografic administrat de către Centrul Național al Cinematografiei (CNC), din care se finanțează producția națională de filme. Ulterior, la Camera Deputaților, prima care a dezbătut proiectul executivului, taxa a fost înjumătățită la 2%. În prezent, Fondul cinematografic este alimentat printr-o contribuție de 3% din prețul de vânzare și/sau de închiriere al casetelor video înregistrate, al DVD-urilor sau al oricărui suport înregistrat, printr-o contribuție de 4% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, printr-o contribuție de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către societățile de televiziune prin cablu, din colectarea unei contribuții de 4% din încasările provenite din exploatarea filmelor cinematografice, din colectarea unei contribuții de 1% aplicate asupra veniturilor realizate lunar de operatorii economici pentru retransmisia prin cablu, cât și din colectarea lunară a unei contribuții de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie. La Fond mai este alocată și o cotă de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc. CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Finanțele vor prelungi taxarea inversă la bunuri precum cereale, telefoane mobile, laptopuri, console, tablete, energie, gaze și certificate verzi După cum a anunțat în premieră Profit.ro, aleșii au decis să revină la cuantumul inițial al taxei, iar legea să prevadă alimentarea Fondului cinematografic și cu ”4% din veniturile obtinute din tranzacții unice sau sub formă de abonament, de către furnizorii de servicii media audio vizuale la cerere, pentru vizionarea de opere audiovizuale prin intermediul serviciilor de transmisie de date prin internet sau telefonie”. Senatorii au susținut că o cotă de doar 2% ar fi discriminatorie prin comparație cu cea plătită de operatorii de cinematografe. ”Contribuțiile la Fondul cinematografic, așa cum sunt ele prevăzute la la art.13 din OG 39/2005 privind cinematografia sunt de 4% pentru exploatanții tradiționali, respectiv sălile de cinematograf. Serviciile media audiovizuale la cerere, cunoscute generic sub denumirea de platforme de tip VoD, sunt în fapt tot exploatanți. Astfel o discriminare în modul în care un exploatant contribuie la Fondul cinematografic față de un altul nu iși gasește niciun fel o justificare obiectivâ”, este argumentul pentru noua taxă. Proiectul prevede că, în cazul furnizorilor cu sediul în alt stat membru al Uniunii Europene, veniturile asupra cărora se impune contribuția sunt cele obținute pe teritoriul României.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/media-advertising-csr/decizie-platformele-streaming-vor-plati-taxa-4-venituri-cablistii-vor-avea-obligatii-aranjarea-programelor-grila-conditii-must-carry-televiziunea-publica-intrerupe-filmele-reclame-20732740

Modificarea Legii audiovizualului, proiect adoptat de Senat, în calitate de for decizional

Plenul Senatului a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect iniţiat de Guvern care modifică Legea audiovizualului, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia şi Legea privind funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, în scopul transpunerii unei directive europene privind furnizarea de servicii de mass-media audiovizuale. Proiectul a fost adoptat cu 70 de voturi "pentru" şi 34 "împotrivă". Senatorul PNL Alina Gorghiu a vorbit, în plen, de beneficiile acestui proiect de act normativ, pentru minori în special, care vor fi protejaţi împotriva conţinutului "nociv". De asemenea, este combătut conţinutul care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie şi rasism sau alte forme de discriminare. "Suntem datori să protejăm, în primul rând, tânăra generaţie, de conţinut nociv, iar prin legislaţie putem să facem acest lucru în mod nepărtinitor. Toată lumea e de acord că dreptul la liberă exprimare este esenţial şi trebuie să-l protejăm prin toate mijloacele posibile, însă nu avem voie să permitem sub un fals discurs, de exemplu, că bullying-ul, că discursul instigator la ură sau toate practicile comerciale nocive să se instaleze în sânul democraţiei. Pandemia ne-a arătat şi ce înseamnă faţa urâtă a dezinformării care a ajuns să pună pumnul în gură tuturor argumentelor. Ca utilizatori, fiecare dintre noi trebuie să aibă dreptul să ştie cine este furnizorul materialelor audio-vizuale, independent de mijloacele pe care acest furnizor le utilizează pentru a transmite informaţia. Astăzi, acest proiect de lege aduce următoarele beneficii. Odată, protejarea cetăţenilor, mai ales a minorilor împotriva conţinutului nociv, precum şi combaterea conţinutului care instigă la ură, terorism, pornografie infantilă, xenofobie şi rasism sau alte forme de discriminare. În al doilea rând, vorbim despre promovarea operelor europene, ceea va creşte spiritul de apartenenţă naţional, dar şi european şi se va traduce prin aducerea de venituri importante pentru sectorul cultural românesc. Totodată, prin suplimentarea fondului naţional cinematografic (...) producătorii români vor primi predictibilitatea necesară pentru finanţarea operelor audio-vizuale naţionale şi, sigur, vorbim despre transparenţă în legătură cu furnizorii de servicii media audio-vizuale", a precizat Gorghiu. Senatorul PSD Gabriela Creţu a afirmat, la rândul ei, că forma actuală a proiectului de act normativ este una adecvată "relativ scopului" şi în baza prevederilor Directivei europene în domeniu şi a problemelor întâmpinate, odată cu apariţia platformelor online. "Soluţia pe care o propunem şi pe care trebuie să o adoptăm este pe stilul clasic, adică creăm autorităţi de reglementare autonome care (...) vor preveni abuzul şi ne vom apăra valorile, iar metoda pe care o folosesc este cea a supravegherii şi pedepsei. La noi, e CNA-ul, în această privinţă. Se pun încă nişte întrebări şi legislaţia viitorului trebuie să fie diferită de cea de astăzi. Putem şi avem cadre suficiente pentru a supravegherea identitatea surselor în mediul online, cine îi supraveghează pe supraveghetori, e o altă întrebare. Că ei sunt oameni şi pot greşi, în egală măsură, ca şi cei care pun în circulaţie tot felul de informaţii. Noi exercităm controlul democratic asupra CNA-ului acum, dar cred că, pe lângă a ataca efectele, noi votăm această lege, credem că este adecvată relativ scopului. Noi trebuie să investim în oameni, astfel încât să facă diferenţa între bine şi rău, între fals şi adevăr, astfel încât să asigurăm şi pluralismul opiniilor (...) şi să asigurăm şi independenţa furnizorilor de conţinut, de cei care cu adevărat deţin puterea. Vom vota pentru", a punctat Creţu.
Senatorul Diana Şoşoacă a criticat iniţiativa, pe motiv că "nu are nicio legătură cu democraţia, ci cu dictatura". "Toate amenzile CNA care au fost date către televiziuni care au avut curajul să prezinte o cu totul altă opinie decât cea a medicilor plătiţi de către Guvern, toate acele amenzi au fost duse în instanţă, unde instanţa le-a anulat. În schimb, nu aţi făcut altceva decât să daţi apă la moară CNA-ului care, cu nişte membri care nu au niciun fel de studii de specialitate, au anihilat tot ceea ce înseamnă presă liberă în România. Tot ceea ce faceţi acum se întoarce împotriva dumneavoastră şi dumneavoastră veţi fi supuşi cenzurii, nu o să fiţi non-stop la putere", a susţinut Şoşoacă.
https://www.agerpres.ro/politica/2022/06/07/modificarea-legii-audiovizualului-proiect-adoptat-de-senat-in-calitate-de-for-decizional--930875

Istoria disputelor dintre Cristian Tudor Popescu și Digi 24. Lecția primită de Cosmin Prelipceanu în direct, după interviul cu Gabriela Firea: „Nu v-ați pregătit, a vorbit ce a vrut ea”

În cei opt ani de colaborare cu Digi24, gazetarul Cristian Tudor Popescu a avut de mai multe ori remarci acide cu privire la anumite greșeli ale postului de televiziune. Cea mai cunoscută confruntare a fost cea cu realizatorul emisiunii „Jurnalul de seară”, Cosmin Prelipceanu, după ce acesta a realizat un interviu cu Gabriela Firea, fostul primar al Capitalei. Totul a culminat cu ultima gafă a postului TV, taxată de CTP. Gazetarul Cristian Tudor Popescu a anunțat marți că și-a încetat colaborarea cu postul de televiziune Digi24, la inițiativa postului. „Emisiunea «Cap limpede» de vineri, 3 iunie, nu a fost ultima din acest sezon, a fost ultima. Analizând conținutul acestei emisiuni, conducerea postului a decis să înceteze colaborarea cu subsemnatul. Este o hotărâre unilaterală, care aparține Digi 24”, a scris CTP pe pagina sa de Facebook. 8 ani a colaborat CTP cu Digi24. În perioada 2014-2019 a fost invitat permanent în emisiunea „Jurnalul de seară” a lui Cosmin Prelipceanu. Iar din noiembrie 2019 a fost invitat permanent în emisiunea „Cap limpede”, prezentată, pe rând, de Alina Manolache, Roxana Lăzărescu și Claudiu Pândaru.
https://www.libertatea.ro/stiri/cristian-tudor-popescu-concediat-de-digi-24-istoria-disputelor-4163857

„Într-o convorbire telefonică”. Ce i-a spus conducerea Digi lui CTP când l-a concediat. Reacțiile din societate

„Dacă el a fost concediat la telefon, oricine altcineva află de la portar”, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu despre îndepărtarea ziaristului Cristian Tudor Popescu. Cristian Tudor Popescu a oferit câteva frugale detalii ale concedierii sale de marți, de la Digi 24. Într-o convorbire cu ziaristul Petrișor Obae, de la Pagina de Media, CTP a explicat că demiterea s-a făcut prin telefon și că a fost vizat conținutul a ceea ce a spus pe post în ultima emisiune. „Motivele mi-au fost spuse într-o convorbire telefonică pe care am avut-o cu conducerea postului. A fost analizată această ultimă emisiune, de vineri şi au luat decizia”, a declarat CTP pentru Pagina de Media. Ce a spus CTP în ultima emisiune, analizează același site. Două lucruri complet diferite de prestația postului unde era invitat: Că proiectele de legi ale siguranței vor să facă din serviciile secrete din România mai mult decât Securitatea. Și că miza este controlul oamenilor de către Putere. Ziaristul a criticat ferm gafa postului, care a difuzat un filmuleț vechi cu un tânăr rus ieșind dintr-o discotecă pe post de soldat rus. Știrea îndepărtării sale a stârnit un mare interes în sfera publică și a făcut o audiență foarte mare în sfera publică digital românească. Demiterea lui CTP are legătură cu atitudinea obedientă a Digi 24 față de actuala Putere, este ceea ce consideră marea majoritate a comentatorilor specializați, unii oameni cu informații din interiorul postului de știri deținut de RCS-RDS, alții, vechi comentatori politici
https://www.libertatea.ro/stiri/intr-o-convorbire-telefonica-ce-i-a-spus-conducerea-lui-digi-lui-ctp-cand-l-a-concediat-reactiile-din-societate-4164295

Apelul regizorului Cristian Mungiu pentru ca oamenii să revină la cinema: „Acasă vezi filmul, dar nu discuți cu nimeni, stai la tine pe canapea, dai cinci mesaje”

Odată cu lansarea în cinematografe a filmului său „R.M.N.”, Mungiu spune că retrăiește emoții care nu pot fi replicate nicăieri altundeva, pentru că la cinema oamenii sunt împreună. „La un moment dat, au uitat că sunt în sală, râdeau şi se-ntristau, răsuflau odată cu filmul”. Regizorul Cristian Mungiu a pornit, din 3 iunie, în turneu prin ţară, alături de „R.M.N.”, peliculă aflată în competiţia oficială la Cannes anul acesta. Primul punct din traseu a fost comuna harghiteană Ditrău, unde, în ianuarie 2020, a avut loc un incident de intoleranță, de respingere a unor migranți, din care e inspirat filmul. Pentru această peliculă, a cărei acţiune e plasată într-o comunitate multietnică, Mungiu recunoaşte că a învăţat un pic de maghiară, „cât să-mi cunosc replicile”. Coloana sonoră împrumută o temă muzicală din „In the Mood for Love”, titlul românesc „O iubire imposibilă”, al hong-konghezului Wong Kar Wai. „Am folosit melodia aceea pentru că se potriveşte”, spune regizorul român.
https://www.libertatea.ro/entertainment/apelul-regizorului-cristian-mungiu-pentru-ca-oamenii-sa-revina-la-cinema-acasa-vezi-filmul-dar-nu-discuti-cu-nimeni-stai-la-tine-pe-canapea-dai-cinci-mesaje-4162973

Lumea ex-sovietică surprinsă în documentare în premieră, joi, la TVR 1

Telespectatorii TVR 1 vor putea vedea pe 9 iunie, de la ora 21.00, „Noii mercenari ruşi”, iar de la ora 22.00, „Dispariţia unei superputeri: Prăbuşirea URSS”, două filme ce pun sub lupă atacurile ciberetice ale hackerilor ruşi şi evoluţia statelor ex-sovietice la 30 de ani de la dezmembrarea URSS. A fost odată o ţară, o gigantică confederaţie de state, una dintre cele mai mari stăpâniri din istorie. Un imperiu cu 290 de milioane de locuitori, întins pe 22,4 milioane de kilometri pătraţi. Uniunea Sovietică s-a dezmembrat în urmă cu mai bine de 30 de ani. Dar ce a lăsat în urmă? Joi seară, de la orele 21.00 şi 22.00, TVR 1 difuzează două documentare în premieră, realizate în 2018, respectiv 2021, care cercetează lumea ex-sovietică aşa cum e ea acum, cu reminiscenţele fostului imperiu, dar şi cu războaiele ei, văzute şi nevăzute.
https://www.news.ro/cultura-media/lumea-ex-sovietica-surprinsa-in-documentare-in-premiera-joi-la-tvr-1-1922401708162022061620734001

„Aurică, viaţă de câine”, povestea unui evadat ce trăieşte într-un lan de porumb, va avea premiera la TIFF

„Aurică, viaţă de câine”, care spune povestea unui evadat ce trăieşte într-un lan de porumb şi care se împrieteneşte cu câinele unui sătean de la care fură mâncare, va avea premiera în competiţia Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), joi, 23 iunie, la Cinema Florin Piersic (Cluj Napoca). Aurel Marton şi-a petrecut peste 20 de ani în detenţie. Acum se străduieşte să ducă o viaţă normală, alături de familie. Povestea vieţii sale şi, mai ales, iubirea faţă de animalele abandonate, i-au atras atenţia regizorului Mihai Dragolea, care l-a distribuit în noul său scurtmetraj. „Aurică, viaţă de câine” este un proiect hibrid, unde ficţiunea întâlneşte documentarul, fiind inspirat dintr-un caz real despre un deţinut care a evadat şi a trăit timp de trei luni într-un lan de porumb, dar şi de povestea lui Aurel Marton, un bărbat de 50 de ani, din Galaţi, care şi-a petrecut aproape jumătate din viaţă în şcoli de corecţie şi închisori.
https://www.news.ro/cultura-media/aurica-viata-de-caine-povestea-unui-evadat-ce-traieste-intr-un-lan-de-porumb-va-avea-premiera-la-tiff-video-1922405008172022060920733516

În sfârşit: Uniunea Europeană a decis ca toate smartphone-urile, inclusiv cele de la Apple, să fie vândute cu un singur tip de încărcător, USB-C

Parlamentarii Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra legislaţiei care va obliga toate viitoarele smartphone-uri vândute în UE - inclusiv iPhone-ul de la Apple - să fie echipate cu portul universal USB-C pentru încărcare prin cablu până în toamna anului 2024. Regula se va aplica, de asemenea, şi altor dispozitive electronice, inclusiv tablete, aparate foto digitale, căşti, console portabile de jocuri video şi e-reader-uri. Laptopurile vor trebui să se conformeze regulii la o dată ulterioară. Legislaţia este în curs de elaborare de peste un deceniu, dar în această dimineaţă s-a ajuns la un acord privind domeniul de aplicare a acesteia, în urma negocierilor între diferite organisme ale UE.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/in-sfarsit-uniunea-europeana-a-decis-ca-toate-smartphone-urile-20900960

Rezultatele Orange în 2021: profitul net a accelerat de aproape 6 ori mai repede decât cifra de afaceri, la 600 milioane de lei

Divizia fixă a grupului Telekom România, care a devenit parte a Orange în toamna anului trecut, a raportat pierdere netă, afaceri mai mici şi un număr de oameni în scădere în ultimul an în care a fost sub conducerea Deutsche Telekom şi OTE. Orange, liderul pieţei locale de telecom, a reuşit să-şi majoreze în 2021 profitul net într-un ritm de aproape 6 ori mai mare decât cel cu care a avansat cifra de afaceri, arată datele din bilanţul companiei, disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Mai exact, câştigul net al companiei s-a ridicat la 597 mil. lei, mai mare cu 23% faţă de anul anterior, în timp ce cifra de afaceri netă a fost de 5,847 mld. lei (1,188 mld. euro), mai mare cu 4% faţă de anul 2020.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/rezultatele-orange-in-2021-profitul-net-a-accelerat-de-aproape-6-ori-20896099

Business Magazin. Cum a reuşit Orange, în şase luni, să lanseze prima ofertă comună convergentă cu fostul Romtelecom. Culisele unei achiziţii care a dus naştere la o companie de 1,5 miliarde de euro şi 6.000 de angajaţi

La 1 octombrie 2021, Orange şi fostul Telekom Romania Communications, redenumit Orange Romania Communications, erau două companii care doar îşi imaginau cum va fi să lucreze împreună. Făcuseră scenarii „în orb” despre cum să se integreze, pentru că echipele lor nu se întâlniseră niciodată. Dupăşase luni de la acel moment, cele două companii acţionau sub acelaşi brand, Orange, şi lansau comercial prima ofertă comună convergentă fix-mobil, inclusiv prima ofertă naţională de internet fix la viteze de descărcare de 1,8 GBps – cea mai mare de pe piaţă. Într-un interviu pentru Business Magazin, Liudmila Climoc, CEO Orange România, vorbeşte despre complexitatea tranzacţiei Orange – Orange Romania Communications, despre „şantierele” deschise pentru a alinia cele două companii, dar şi despre ambiţiile noului Orange în România - care acum are peste 6.000 de oameni şi un business anual de 1,5 miliarde de euro – inclusiv despre rolul companiei în digitalizarea României. Achiziţia pachetului majoritar de acţiuni ale Orange Romania Communications, fostul Romtelecom, de către Orange România – liderul pieţei locale de telecom, într-o tranzacţie de aproape 300 de milioane de euro, cea mai importantă acţiune de consolidare a pieţei locale de comunicaţii din ultimul deceniu, atât ca valoare, cât şi ca impact strategic, duce la formarea pe piaţa locală a unui grup care va avea dimensiunea necesară să investească pentru dezvoltarea de reţele fixe şi mobile de calitate pe întreg teritoriul ţării şi să ajute, astfel, România să-şi atingă obiectivele de digitalizare a economiei. Acordul dintre francezii de la Orange, pe de o parte, şi acţionarii fostului Romtelecom – grupurile Deutsche Telekom (Germania), OTE (Grecia şi statul român, pe de altă parte – a fost anunţat în noiembrie 2020, dar tranzacţia a obţinut toate aprobările de la autorităţile de reglementare şi a fost finalizată abia la finele anului 2021. La un an şi jumătate de la anunţarea tranzacţiei, Liudmila Climoc – CEO al Orange România din mai 2016 – a discutat cu Business Magazin despre toate detaliile tranzacţiei, dezvăluind în premieră detalii despre amploarea proceselor pe care le-a declanşat această tranzacţie, dar şi care sunt obiectivele grupului.
https://www.zf.ro/business-hi-tech/business-magazin-reusit-orange-sase-luni-lanseze-prima-oferta-comuna-20892309

Radiocomunicații dublează profitul

Societatea Națională de Radiocomunicații (SNR), cel mai mare jucător local în domeniul broadcasting-ului (difuzare și transport programe radio și TV), a obținut în 2021 o cifră de afaceri de 271,11 milioane de lei, în urcare cu 7,5% față de anul precedent, iar profitul net s-a dublat, la 19,69 milioane de lei. Afacerile companiei au crescut față de 2020 pe fondul avansului din veniturile din servicii de televiziune și de colocări și închirieri spații și suporți de antene. Veniturile totale au atins 278,92 milioane de lei, de la 266,31 miloane de lei în 2020, iar cheltuielile totale au avansat cu doar 0,06%, la 253,05 milioane de lei.
https://www.profit.ro/stiri/radiocomunicatii-dubleaza-profitul-20729574

Letonia interzice toate televiziunile cu sediul în Rusia

Toate canalele de televiziune cu sediul în Rusia vor avea interdicție de a emite în Letonia, a anunțat autoritatea națională de reglementare în domeniul audiovizualului, citată de Le Figaro. După anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Consiliul Național Leton pentru Mass-media Electronică (NEPLP) a interzis deja difuzarea în țara baltică a mai multor canale de televiziune rusești importante, invocând tonul războinic, propaganda agresivă împotriva Ucrainei și a cetățenilor săi, precum și o amenințare la adresa securității Letoniei, arată G4media.ro.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/media-advertising-csr/letonia-interzice-toate-televiziunile-cu-sediul-in-rusia-20732378

IBM își închide operațiunile din Rusia și concediază angajații

International Business Machines Corp (IBM.N) își încetează activitatea în Rusia și a început să îi concedieze pe angajații din țară, potrivit unui memoriu către personal trimis săptămâna trecută, transmite Reuters. După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie, IBM s-a alăturat altor sute de companii care și-au suspendat afacerile în această țară. Mulți alții anunțaseră deja o ieșire completă din Rusia, scrie News.ro. ”Pe măsură ce consecințele războiului continuă să crească și incertitudinea cu privire la ramificațiile sale pe termen lung devine mai mare, am luat acum decizia de a efectua o lichidare ordonată a afacerilor IBM în Rusia”, a scris directorul general Arvind Krishna angajaților.
https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/it-c/ibm-isi-inchide-operatiunile-din-rusia-si-concediaza-angajatii-20733455

Oracle în România: regres al afacerilor și profitului net
Gigantul american Oracle, cel mai mare producător mondial de aplicații software, a înregistrat în 2021, prin cele două subsidiare din România, un business de 1,17 miliarde de lei, în scădere cu 7,3% față de anul precedent. Defalcat, Oracle România SRL a consemnat afaceri de 693,6 milioane de lei, de la 818,95 milioane de lei în 2020 și 955,89 milioane de lei în 2019. Profitul net al companiei a coborât cu aproape 87%, la 6,5 milioane de lei.
https://www.profit.ro/stiri/oracle-in-romania-regres-al-afacerilor-si-profitului-net-20732554
(MEDIA EXPRES)