Media Expres

Editorial -- Data și ora publicării: 03.05.2019 13:04:39

PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ-LUNGMETRAJ / Unde nu-i cap, vai de... pajură, în lungmetrajul lui Nicolae Constantin Tănase

// de Mihai Pavelescu //
București (MEDIA EXPRES) / 3 mai 2019 / Al doilea film de lungmetraj al regizorului Nicolae Constantin Tănase „Cap și pajură” intră în cinematografe din 10 mai 2019, în distribuția Domestic Film, după o proiecție de lansare la Cinema Elvire Popesco din București, organizată de Rollercoaster PR în seara zilei de 2 mai și urmată de o discuție a ziariștilor și criticilor cu regizorul, actorul din rolul principal Alex Călin, producătoarea Anamaria Antoci, coscenarista Raluca Mănescu și scenografa Adeline Andreea Bădescu.

Potrivit declarației de după proiecție, Nicolae Constantin Tănase își pune speranțe mari în al doilea film al său, care se spune că este cel mai important după debut și fixează „felul în care publicul te va ține minte”.

Titlul filmului este titlul unei manele de Florin Salam, care apare și în peliculă, iar subiectul este preluat de la știrile Pro TV, care a relatat în 2014 un caz al unui tânăr care după ce a cerut de 12 ori să asculte maneaua lui Salam, într-un bar, a fost lovit în cap cu o sticlă și după ce a refuzat să meargă la spital a murit după trei zile din cauza unui hematom cerebral. Declarațiile localnicilor la ilustrarea știrii Pro TV care a fost titrată „manelele te omoară”, narată de Andreea Esca și folosită și în genericul de final al filmului „Cap și pajură”, au devenit virale pe internet și au dus la condamnarea de către public atât a fenomenului manelelor cât și a tânărului care a refuzat spitalizarea pentru ca în final să moară.

Regizorul a declarat că motivul pentru care a făcut filmul a fost să pună în discuție referirea peiorativă a multor oameni la fenomenul manelelor și ca să repare nedreptatea pe care Pro TV i-a făcut-o tânărului decedat. Proiectul a pornit ca un scurtmetraj pentru care a și primit o finanțare de la Centrul Național al Cinematografiei, dar după începerea filmărilor a devenit clar că scenele se lungesc și producătoarea a început să caute coproducători pentru realizarea unui lungmetraj de 80 de minute.

Deși pleacă de la un fapt real, scenariul și personajele sunt o ficțiune, a declarat regizorul, care a mai spus că a documentat deteriorarea sănătății tânărului lovit cu sticla în cap în bar, din punct de vedere medical, dar nu a intrat în legătură cu familia și nici nu a folosit elemente din biografia reală a personajului. Dar i-a păstrat numele. Regizorul a mai introdus în film o poveste de dragoste și trădare – tânărul lovit are o relație cu prietena fratelui său care este plecat în străinătate și pe care îl aștepta să vină, și elemente din propria biografie, având el însuși un frate cu care în timp ce au copilărit au crescut două broaște țestoase, pe care le-a transformat în personaje în filmul despre maneaua care a ucis.

Producătoarea filmului nu a ascuns faptul că cel mai greu lucru a fost să-l convingă pe Florin Salam să apară în film și că mizează pe prezența acestuia pe generic ca să atragă publicul în cinematografe. Pe de altă parte, echipa prezentă în fața publicului a declarat că alegerea subiectului și filmul în sine pot să nască reacții negative în rândul publicului, inclusiv să-i facă să părăsească sala de cinema înainte de terminarea filmului: printre altele, pentru a ilustra fixația tânărului pentru maneaua „Cap și pajură” una din scenele de debut este ilustrarea ascultării de neunmărate ori, repetat, obsesiv, a cântecului:

Am fost și vom fi
O legendă vie.
Am trecut prin multe,
Dar lumea nu știe.
Am știut în viață
Cum să ne impunem
Și în vârful piramidei să rămânem.
Suntem frați buni
Și nimic nu ne dezleagă.
Împreună suntem
O inimă întreaga.
Forța și onoarea,
Apa și pământul.
Și nimeni din lume
Nu ne întoarce cuvantul.

Ref.
Cap și pajură.
Noi suntem banul și stema.
Ce mult ne mândrim
Fiindcă ne-am pierdut emblema.
Și numele nostru,
Are greutate,
Și mereu în viață
Am fost frate pentru frate. x2

Îmi aduc aminte
Când te luai de mine.
Că judecam lumea.
Spuneai ca nu-i bine.
Acum ești de acord
Cu părerea mea.
Vezi cu ochii tai.
Cât este lumea de rea.
Vezi cum te ferești de răutate.
Că tu ești acasa.
Și eu sunt departe.
Că lumea profită.
Și se simte bine.
Că nu e și fratele tau
Lângă tine.

Ref.
Cap și pajură.
Noi suntem banul și stema.
Ce mult ne mândrim
Fiindcă ne-am păstrat emblema.
Și numele nostru
Are greutate.
Și mereu în viață.
Am fost frate pentru frate. x2

Mult nu mai durează
Și-o să fie bine.
Vreau cu nerabdare
Să fiu lângă tine.
Și să fim din nou.
Cum eram cândva.
Frăție ca a noastră
Nu mai există!
Pentru cine crede
Că ne-am speriat
Să asculte bine.
Să bage la cap.
Sunt doar două variante pentru voi:
Ori faceți ca noi,
Ori faceți ca noi!

Ref.
Cap și pajură.
Noi suntem banul și stema.
Ce mult ne mândrim
Fiindcă ne-am păstrat emblema.
Și numele nostru
Are greutate.
Și mereu în viață
Am fost frate pentru frate. x2

(sursa: versuri.ro, by Alice)

După proiecție, filmul a fost criticat, din sală, pentru apariția manelistului Florin Salam care a stârnit râsul deși povestea este o dramă. De asemenea, filmul are nevoie de explicații pentru elementele cu o conotație locală, diferită pentru români, personajul fiind necunoscut de către un public internațional. Regizorul Nicolae Constantin Tănase a recunoscut că s-a gândit în primul rând la publicul din România.

Filmul nu este cu totul lipsit de valoare artistică, este remarcabilă de exemplu performanța actorului din rolul principal, Alex Călin, de asemenea redarea atmosferei de criză interioară și degradarea fizică a acestuia, în așteptarea fratelui care nu mai sosește. Filmul este declasat însă din start de alegerea subiectului – la eterna cloacă românească cum e blocul comunist care ascunde o relație gay sau ghena la care sunt aruncați copiii adăugându-se acum și barul sordid în care iei o stică în cap dacă asculți obsesiv o manea. Filmul suferă și de lipsa de relief a universului descris și lasă impresia că din el lipsesc mai multe scene care să ducă la conturarea detaliilor minime necesare pentru a înțelege fără explicații suplimentare relația dintre personaje, perfect cunoscute de către regizor și scenaristă, dar nearătate în timpul proiecției, publicului.

Nicolae Constantin Tănase s-a născut la București în anul 1985, a absolvit UNATC, secția regie de film și a studiat apoi timp de un an la Academia de Arte din Praga (FAMU). Cu scurtmetrajul de absolvire, “Outrageously Disco” (2009) a câștigat câteva premii, după ce în anul al treilea al facultății a realizat “Zombie Infectors”.

Primul film realizat după absolvire, “Blu”, a fost laureat al câtorva premii la ediția din 2012 a FIF Transilvania, la Best International Short Film din Portugalia (2012) și regizorul a primit Premiul Gopo - Tânără Speranță la Galele Gopo din 2012. La Galele Gopo din 2016, regizorul a primit Premiul Gopo pentru Cel mai bun debut regizoral iar primul său lungmetraj, „Lumea e a mea” a câștigat Discovery Award la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional de Film Est-European de la Cottbus, în Germania.

„Cap și pajură” a fost produs de 4 Proof Film și coprodus împreună cu Xova Film din Cehia, țară de unde a primit și o finanțare din partea „Státní fond kinematografie”, pentru transformarea în lungmetraj, și cu Chainsaw România, care a intervenit la realizarea postproducției. Filmul a avut un buget final estimat de producătoarea Anamaria Antoci la peste 140.000 de euro.
(MEDIA EXPRES)