Media Expres

Profil -- Data și ora publicării: 23.06.2010 14:46:54

PETER LAKITS - COO (Chief Operating Officer) Chello Central Europe: „Căutăm parteneri pentru coproducţii pentru copii în România“

Budapesta (Ungaria) / 23 iun 2010 / Peter Lakits, COO Chello Central Europe, a participat la DiscoPro, ziua dedicată producţiilor de programe care precede târgul Discop East 2010 ce se desfăşoară la 23-25 iunie la Budapesta. Şeful pentru Europa Centrală şi de Est a diviziei de programe a Liberty Global, care deţine sau operează televiziuni ca Minimax, TV Paprika, Romantica, Sport 1 şi 2, MGM (în cooperare cu MGM Networks) a acordat un interviu în exclusivitate pentru Media Expres.

Reporter: O scurtă biografie, pentru cititorii din România.
Peter Lakits: Sunt COO Chello Central Europe. Mă ocup de producţie, cercetare şi alte departamente. Un CEO, în orice companie, este cel care face gândirea strategică, ce televiziune în ce ţară merge şi ofiţerul cu operaţiunile este cel care realizează managementul companiei. Sunt în industria de televiziune de 20 de ani, istoria mea a început la televiziunea ungară la departamentul pentru tineret, în calitate de creator de spectacole de televiziune, programe de tip magazin pentru copii şi tineri.
Reporter: Aţi auzit de Valeriu Lazarov?
P.L.: Am auzit numele... Cine a fost?
Rep.: Un producător celebru din România care a făcut carieră în televiziunea din Italia, Spania şi din nou în România...
P. L.: Da, am auzit acest nume... Revenind la istoria mea, am fost asistent de regizor, apoi am înfiinţat un birou privat de producţie pentru televiziune, independent, cu care am lucrat pentru televiziuni ca RTL, TV2, unele televiziuni muzicale. Acum câţiva ani am fost numit CEO al Minimax, televiziunea pentru copii care acum este distribuită în 11 ţări, inclusiv România.
Rep: Aţi dat concurs sau au venit cei de la Chello la Dvs. să va propună acest job?
P. L.: Lucram la Minimax de pe vremea când acesta funcţiona ca televiziune independentă, apoi Chello Media a cumpărat Minimax, Spectrum, TV Paprika şi altele. Acum doi ani când Chello a cumpărat Minimax o parte din managementul acestei televiziuni a fost cooptat în compania cea mare.
Rep.: Minimax tocmai derulează o campanie în România, care este ţinta acesteia?
P. L.: Targetul Minimax sunt copiii de de 2-12 ani. Campania de marketing este una „cu ţintă dublă“ pentru că se adresează copiilor, dar şi părinţilor în egală măsură, încercând să le comunicăm celor din urmă cei trei piloni majori ai Minimax, mesajul non-violent, aroma locală, conţinutul local. De asemenea, căutăm parteneri locali pentru coproducţia de emisiuni cum ar fi concursurile de cântece sau concursurile cu întrebări de cultură generală pentru copii.
Rep.: Aveţi de gând să produceţi şi desene animate în România?
P. L.: Desenele sunt scumpe, când cumpărăm programe ne-ar face plăcere să cumpărăm desigur şi desene româneşti, dar producţia de desene nu face parte din ţinta noastră imediată din cauza costurilor. Cine ştie? Poate că vom găsi parteneri sau bani să producem şi pe această piaţă, şi atunci o vom face.
Rep.: TV Paprika?
P. L.: Tocmai ce s-a lansat, anul trecut, suntem entuziaşti când ne gândim la succesul acestei televiziuni în Ungaria, are două milioane de case în distribuţie, am lansat-o în România în concurenţă cu un canal de cooking local, care ulterior s-a şi închis, şi acum am rămas singuri pe această nişă. Credem că are un potenţial mare.
Rep.: Câţi abonaţi are TV Paprika în România?
P. L.: Avem 400.000 de abonaţi, nu am atins încă masa critică pentru a putea vinde publicitate. În Ungaria este de două milioane de abonaţi, în vreme ce în România cred că trebuie să fim pe una din reţelele mari de cablu şi pe operatorii de DTH, deci şi aici e vorba de un minim de două milioane de abonaţi ca să poţi să începi să vinzi publicitate.
Rep.: Ce vindeţi mai bine în România, publicitate sau televiziuni pe bază de abonament?
P. L.: Peste tot unde operăm veniturile dominante vin din abonamente, peste 85%. Prima piaţă pentru noi este Ungaria, aproape toate televiziunile noastre (cu excepţia uneia exclusiv pentru Polonia) sunt aici, în Ungaria: Minimax, TV Paprika, Deko, Romantica, Spektrum Sport 1 şi 2... Cea de-a doua piaţă este în funcţie de ce luăm în calcul, pentru că avem mai multe televiziuni lansate în Republica Cehă, dar mai mulţi abonaţi în România, cu Minimax. În termeni de venituri însă Cehia este înaintea României.
Rep.: Polonia?
P. L.: Polonia este firavă pentru că avem doar două televiziuni de nişă, Zone Club şi Romantica. Operăm în 11 ţări din regiune.
Rep.: Ce credeţi despre digitalizarea terestră? Este o oportunitate sau un pericol?
P. L.: În mod evident este ceva cu care ne vom confrunta mai devreme sau mai târziu. Eu cred că este o oportunitate pentru noi, mai degrabă decât un pericol. Furnizorii de DTT vor oferi cred o versiune cu plată şi una gratuită, şi în mod evident că pe noi ne interesează mai degrabă versiunea cu plată, care poate fi privită ca un alt operator de cablu sau DTH. Conceptul gratuit poate fi de asemenea interesant, numai că până acum nu am putut gasi modelul comercial care să susţină această gratuitate. Penetrarea nu cred că este suficientă pentru a susţine un model gratuit. Data trecerii la digital este de asemenea destul de neclară, în Ungaria de exemplu, ca şi în România.
Rep.: Cine ar trebui să plătescă pentru receptoarele terestre digitale în Ungaria? Şi cât?
P. L.: Telespectatorii, cu certitudine. Nu ştiu cât precis, trebuie probabil că vor costa între 100 şi 150 de euro.
Rep.: Pe o piaţă cu cablu, satelit, credeţi că vor mai fi amatori să cumpere cu 100 de euro o recepţie terestră?
P. L.: Depinde. În Marea Britanie a avut succes pentru că este vorba de „free-view“. În Ungaria s-a lansat de câteva luni bune, dar nu a avut încă succesul scontat.
Rep.: Ce credeţi că ar trebui îmbunătăţit în România, eu ştiu, din punctul de vedere al legislaţiei, ce părere aveţi despre distribuţia de la noi?
P. L.: Ca să fiu sincer, nu pot să spun decât vorbe de bine despre România, Consiliul dumneavoastră al audiovizualului este mult mai flexibil şi mai orientat spre sprijinul televiziunilor decât al nostru, niciodată nu am simţit niciun fel de ostilitate în acest business, în raport cu noi, în această ţară.
Rep.: Unii ar reproşa concentrarea deciziei privind distribuţia în mâna a doar câteva persoane, unii nici măcar nu catadixesc să răspundă la e-mail -uri...
P. L.: Am auzit de asta, dar pentru anumite motive suntem în poziţia în care am putut să discutăm cu persoane ca d-l Teszari (acţionarul care controlează RCS & RDS, n. red.), nu cu uşurinţă, dar dacă ne-am propus acest lucru am reuşit să o facem, până la urmă. Ştiu că este vorba de o companie uriaşă condusă practic de o singură persoană, dar dacă cunoşti persoana atunci ai noroc. Din fericire portofoliul nostru este suficient de convingător ca să-l facă pe d-l Teszari să răspundă.
Rep.: Îl cunoaşteţi fără îndoială pe Radu Morar, cel care realizat distribuţia Minimax în România. Nu mai lucraţi împreună?
P. L.: Da, într-adevăr, el este cel care a făcut acest lucru. Nu mai lucrăm, acum este independent, are propriile lui investiţii în televiziune, de care se ocupă.
Rep.: Ce părere aveţi de noile tehnologii de distribuţie despre care vorbeşte toată lumea, cum ar fi 3D?
P.L.: Cred că sunt potrivite pentru un anumit gen de programe, cum ar fi sportul sau documentarele despre natură. Vom lansa din septembrie, în Ungaria, Spektrum 3D, care este televiziunea noastră de documentare. Pe de altă parte cred însă că nu sunt potrivite, încă, pentru această regiune a Europei.
Rep.: Sunteţi printre cei care cred că succesul 3D va veni doar atunci când se va inventa sistemul care oferă această perspectivă fără să mai fie nevoie de folosirea ochelarilor?
P. L.: Ha, ha, ha! Nu, pentru că sistemul este deja folosit pentru filme, pentru evenimentele sportive. Nu ochelarii sunt problema!
(A consemnat Mihai Pavelescu)