×

Revista presei -- Data și ora publicării: 26.02.2010 11:53:26

REVISTA PRESEI / 26 feb 2010 /



...
Afacerile Orange au ramas peste 1 miliard de euro
Veniturile Romtelecom au scazut cu 7% in 2009, la 808 milioane de euro
UPC: Serviciile TV premium ne aduc clientii inapoi
Cosmote a ajuns la venituri de 423 mil. euro, mai mari cu 36%
Millet, CEO al Orange: Mizam pe o stabilizare a economiei in a doua jumatate a anului
Ce-au pierdut şi ce-au cîştigat operatorii de telefonie în 2009
Telespectatorii, suprasaturati de publicitatea din timpul JO
„Acces Direct“, lider de audienta
Emil Boc a pus monopol pe publicitatea de stat
Utilizator DC++, obligat sa plateasca 10.000 de lei pentru muzica si filme piratate
„Antena 1” o aduce pe Augusta Lazarov acasă
Clanul lui Mazăre cumpără ştiri pozitive de 2 milioane de euro
Desenele animate de la TV se-ntrec în violenţe
Un tanc al Armatei Romane, vedeta la BBC

...
Afacerile Orange au ramas peste 1 miliard de euro

Orange, numarul unu pe piata locala telecom, a inregistrat in T4 2009 venituri de 255 mil. euro, in scadere cu 24% fata de anul precedent, desi compania si-a majorat numarul de clienti pana la aproape 11 milioane. Rezultatele financiare au fost afectate de recesiune, reglementari si de scaderea tarifelor ca rezultat al competitiei de pe piata, spune Thierry Millet, CEO al Orange Romania. "Evolutia companiei este in conformitate cu planurile noastre intr-un an in care intreg mediul economic a resimtit acut efectele crizei economice", a spus Millet. La nivelul intregului an 2009, veniturile Orange Romania au scazut cu 19,4%, la 1,05 miliarde euro, de la 1,31 miliarde euro in 2008. Seful Orange spune ca ultima parte a anului, cand compania a schimbat complet oferta de abonamente si a promovat agresiv vanzarile de smartphone-uri, a jucat un rol decisiv in cresterea cu 6% a bazei de clienti. In ceea ce priveste evolutia profitului, Millet spune ca acesta a scazut in 2009 dupa castigul record de 438 mil. euro din 2008 - cel mai bun an al Orange pe piata locala. "Ne-am mentinut nivelul eficientei, dar profitul a fost afectat de scaderea veniturilor", a spus seful Orange fara a oferi alte detalii. Piata locala telecom a scazut anul trecut cu aproape 20%, potrivit estimarilor publicate de autoritatea de reglementare in comunicatii.
http://www.zf.ro/business-hi-tech/afacerile-orange-au-ramas-peste-1-miliard-de-euro-5626771/

Veniturile Romtelecom au scazut cu 7% in 2009, la 808 milioane de euro

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori telecom din Romania, a inregistrat in T4 2009 venituri de 198,3 mil. euro, in scadere cu 7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, si o pierdere operationala de 35,5 mil. euro, pe fondul scaderii bazei de clienti pe telefonia fixa, a "crizei economice si a conditiilor dure de pe piata", potrivit datelor publicate de companie. In T4 compania a pierdut 67.000 de clienti pe telefonia fixa, ajungand la o baza de 2,74 milioane de utilizatori. Compania a crescut insa pe televiziune prin satelit (53.000 de clienti noi), internet fix (57.362 de clienti) si internet mobil (27.000 de clienti). Rezultatele din T4 au fost influentate si de cresterea costurilor pentru programul de reducere voluntara a personalului, la 3,6 mil. euro. Romtelecom a inchis 2009 cu 10.017 angajati, cu 189 mai putini decat in T3 2009 si cu 317 mai putini decat in 2008. La nivelul intregului an 2009 veniturile Romtelecom au scazut cu 7,2%, la 807,7 mil. euro, dar profitul operational inainte de depreciere si amortizare (OIBDA) a stagnat la 252 mil. euro. Compania a inchis anul cu o pierdere operationala de 15,3 mil. euro, la jumatate fata de pierderea din 2008.

"Anul trecut, in pofida crizei economice si a conditiilor dure de pe piata romaneasca, Romtelecom a reusit sa creasca numarul unitatilor generatoare de venit cu 4,1%, prin comparatie cu 2008, ajungand la un total de peste 4,4 milioane. Internetul broadband si televiziunea digitala au inregistrat cele mai mari rate de crestere, de 24% si respectiv 37%, reflectate de asemenea in cresterea veniturilor aferente, de 26% si respectiv 87%, in comparatie cu 2008", a declarat Yorgos Ioannidis, CEO al Romtelecom.

Scaderea veniturilor Romtelecom este generata in principal de evolutia afacerilor din telefonia fixa: baza de clienti a scazut in 2009 cu peste 7% (220.000 de clienti), iar veniturile cu peste 14%, de la 456,6 mil. euro in 2008 la 392,4 mil. euro in 2009. Cea mai mare scadere s-a inregistrat la incasarile din taxarea apelurilor: de la 167 mil. euro in 2008 la 113 mil. euro in 2009. In acelasi timp, celelalte linii de business (internet, TV, hosting, servicii IT) au adus Romtelecom venituri de 323 mil. euro in 2009, cu 5% mai mari decat in 2008. In ceea ce priveste costurile Romtelecom, acestea au ramas in general la acelasi nivel cu anul 2008, cu exceptia celor cu personalul care s-au redus cu 25%, de la 229 mil. euro in 2008 la 173 mil. euro anul trecut. Romtelecom are in plan in 2010 investitii de 150 mil. euro in buna parte intr-o infrastructura de fibra optica, pentru a extinde acoperirea serviciului de televiziune prin internet si pentru a mari viteza de acces la net la 100 Mbps.
http://www.zf.ro/business-hi-tech/veniturile-romtelecom-au-scazut-cu-7-in-2009-la-808-milioane-de-euro-5626452/

UPC: Serviciile TV premium ne aduc clientii inapoi

UPC Romania, numarul doi pe piata locala de servicii TV, a inregistrat si in ultimul trimestru din 2009 o scadere usoara a bazei de clienti pe cablul TV, insa compania sustine ca per ansamblu evolutia principalului sau business s-a imbunatatit, odata cu migrarea clientilor catre serviciile mai scumpe (cablu digital, recorder digital si TV de inalta definitie). Operatorul a incheiat T4 2009 cu 1,07 milioane de clienti pe cablu, in scadere cu 1% fata de trimestrul anterior si cu 4% fata de 2008. Totusi, din aceasta cifra de clienti numarul utilizatorilor de cablu digital, un serviciu mai scump, a ajuns la 231.000 - mai mare cu 14% fata de trimestrul anterior si cu 110% fata de anul precedent. Scaderea pe cablu analogic vine mai ales din orasele mici, lovite puternic de recesiune, unde clientii aleg operatori de cablu mai mici, cu tarife mai mici de 20 de lei pe luna, potrivit unor declaratii anterioare ale oficialilor UPC. Insa UPC sustine ca scaderea numarului absolut de clienti a fost insotita de un fenomen pozitiv pentru companie: migrarea clientilor catre servicii mai scumpe si chiar revenirea in retea a unor fosti utilizatori. Compania si-a sustinut afirmatiile cu cifre din februarie 2010, cand numarul de clienti pentru recorderul digital (DVR) a ajuns la 25.000, respectiv peste 10% din baza de clienti de cablu digital. Din cei 25.000 de utilizatori, 7.000 s-au abonat si la televiziunea HD. UPC insista asupra acestor aspecte pentru ca un client abonat la DVR si HD aduce companiei venituri de aproape patru ori mai mari decat un client de cablu analogic. "Privim cu optimism modul in care vor evolua vanzarile pe acest segment (TV HD - n. red.), mai ales ca un procent de peste 5% dintre abonatii acestui serviciu este reprezentat de clienti noi sau clienti care au revenit in baza UPC special pentru a beneficia de acest serviciu", a declarat Severina Pascu, directorul financiar al UPC. Momentan, singurul concurent major al UPC pe televiziune HD este Romtelecom, care a lansat in teste un serviciu IPTV HD la finele anului trecut. RCS&RDS, liderul pietei locale de servicii TV, testeaza o solutie HD, insa nu se stie cand va lansa comercial serviciul. Pe segmentul DTH (televiziune prin satelit), baza de abonati ai UPC s-a extins de la 155.300 la 181.00 de clienti, iar numarul clientilor serviciilor de internet a crescut de la 237.300 la 267.400. Numarul clientilor UPC a crescut si pe telefonie fixa in 2009, de la 124.200 la 150.700 de abonati. Compania sustine ca isi va continua anul acesta investitiile in retea, bugetul alocat fiind de 124 de milioane de lei (aproximativ 30 mil. euro). "Vom continua sa lansam serviciul de televiziune digitala in noi localitati - in prima faza in Valea Prahovei si Falticeni - si ne pregatim si de lansarea internetului de mare viteza", a spus Severina Pascu, care a adaugat ca UPC va mai deschide in acest an inca patru magazine. UPC Romania este detinuta de grupul american Liberty Global.
http://www.zf.ro/business-hi-tech/upc-serviciile-tv-premium-ne-aduc-clientii-inapoi-5626513/

Cosmote a ajuns la venituri de 423 mil. euro, mai mari cu 36%

Cosmote Romania, numarul trei pe piata locala de telefonie mobila, a inregistrat anul trecut venituri de 423,3 mil. euro, in crestere cu 36,1%, pe fondul cresterii bazei de clienti cu 17%, la 6,9 milioane de clienti. Profitul operational inainte de depreciere si amortizare (OIBDA) s-a majorat de aproape 3 ori, la 66 mil. euro. Compania a inchis 2009 cu o pierdere operationala de 22 mil. euro, redusa la jumatate fata de anul 2008, potrivit OTE. In T4 veniturile Cosmote au fost de 112,8 mil. euro, cu 4,7% mai mari decat in perioada echivalenta din 2008 si cu 5% mai mari decat in trimestrul anterior.
In ultimele trei luni din 2009 compania a atras peste 300.000 de clienti noi, in cea mai mare parte clienti de cartele preplatite, pe fondul unei stagnari a bazei de abonati. Afacerile Cosmote Romania au fost afectate in trimestrul al patrulea de scaderea veniturilor din interconectarea cu marja ridicata si de declinul incasarilor din roaming, se arata in raport. Nivelul veniturilor Cosmote in 2009, cu aproape 50% mai mici decat cele inregistrate de liderul pietei, reflecta, printre altele, absenta serviciilor internet din portofoliul operatorului in 2009, situatie pe care compania elena spera sa o schimbe in acest an, dupa achizitia Zapp. "Suntem foarte multumiti de performanta companiei in ultimul an, avand in vedere contextul unui mediu economic instabil si al unei piete saturate si deosebit de competitive (...) In 2010 ne vom concentra pe segmentul corporate si pe piata serviciilor in banda larga", a declarat Konstantinos Apostolou, directorul financiar executiv al Cosmote Romania. "Evolutia (...) reflecta o planificare corecta a businessului si abilitatea de a ne adapta si reactiona intr-un mediu dificil", a adaugat el. Cosmote Romania a ajuns la o cota de piata de peste 23% odata cu achizitia Zapp, potrivit datelor companiei. Oficialii Cosmote nu au precizat care au fost veniturile sau numarul de clienti ai Zapp la finele anului trecut. Cosmote a obtinut anul trecut venituri de 270 mil. euro din servicii de comunicatii, de 98,6 mil. euro din interconectare si de 54,7 mil. euro din alte surse. Cosmote a intrat pe piata romaneasca acum cinci ani, unde a derulat pana in prezent investitii totale de 680 de milioane de euro.
http://www.zf.ro/business-hi-tech/cosmote-a-ajuns-la-venituri-de-423-mil-euro-mai-mari-cu-36-5626433/

Millet, CEO al Orange: Mizam pe o stabilizare a economiei in a doua jumatate a anului

Compania si-a extins puternic anul trecut numarul de clienti pentru serviciile de date mobile, pana la aproape trei milioane. Orange, numarul unu pe piata locala de telefonie mobila, se asteapta la o stabilizare a economiei in a doua parte a anului, insa pana atunci conditiile de pe piata raman dificile chiar daca climatul general s-a imbunatatit, spune Thierry Millet, directorul executiv al operatorului. "Cel mai probabil in a doua parte a anului vom asista la o stabilizare a economiei, moment din care ne asteptam la variatii usor negative sau usor pozitive", a spus directorul executiv al Orange, adaugand ca operatorul resimte deja semne ale stabilizarii consumului de servicii de comunicatii. Compania si-a extins puternic anul trecut numarul de clienti pentru serviciile de date mobile, pana la aproape trei milioane. Orange, numarul unu pe piata locala de telefonie mobila, se asteapta la o stabilizare a economiei in a doua parte a anului, insa pana atunci conditiile de pe piata raman dificile chiar daca climatul general s-a imbunatatit, spune Thierry Millet, directorul executiv al operatorului. "Cel mai probabil in a doua parte a anului vom asista la o stabilizare a economiei, moment din care ne asteptam la variatii usor negative sau usor pozitive", a spus directorul executiv al Orange, adaugand ca operatorul resimte deja semne ale stabilizarii consumului de servicii de comunicatii.
http://www.zf.ro/business-hi-tech/millet-ceo-al-orange-mizam-pe-o-stabilizare-a-economiei-in-a-doua-jumatate-a-anului-5626519/

Ce-au pierdut şi ce-au cîştigat operatorii de telefonie în 2009

Instabilitatea economică din 2009 a tăiat din veniturile principalelor companii de pe piaţa telecomunicaţiilor, Operatorul Cosmote fiind singurul care a înregistrat o creştere. În timp ce veniturile companiei au crescut cu 36,1% ajungând la 423,2 milioane de euro, Orange România a raportat pentru 2009 venituri în scădere cu 19,5%, ajungând la 1,31 miliarde de euro şi rămâne în continuare liderul de pe piaţă. Nici operatorul Vodafone România nu stă pe roze la capitolul venituri, compania înregistrând în trimestrul trei al anului trecut venituri în scădere cu 23,8%, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008. Și companiile care activează pe segmentul telefoniei fixe au resimţit efectele crizei, astfel că veniturile Romtelecom au scăzut anul trecut cu 7,2%, de la 869,9 mil. euro în 2008, la 807,7 mil. euro, potrivit raportului OTE. Pe de altă parte, operatori au avut de câştigat la capitolul clienţi. La sfârşitul anului trecut, baza totală de clienţi Cosmote număra peste 6,9 milioane de utilizatori, în creştere cu 17,4%. Orange România avea la 31 decembrie 2009 peste 10,9 milioane de clienţi, în creştere cu 6,2%.Aceeaşi creştere a fost înregistrată şi la sfârşitul anului 2008 faţă de 2007, când perioada nu a fost marcată de criza economică. Tot la sfârşitul anului trecut, Vodafone România şi-a mărit numărul de utilizatori la 9,6 milioane. În cazul Romtelecom, numărul liniilor de telefonie fixă a fost la sfârşitul anului trecut de 2,74 milioane, în scădere cu 7,4% faţă de 2008. Cu toate acestea, compania a înregistrat creşteri de 24,1% ale clienţilor pe segmentul de internet broadband ajungând la 807.362 utilizatori şi o creştere cu 37,5% a contractelor de televiziune prin satelit, de la 643.185 în 2008, la 884.136 la sfîrşitul lui 2009. În timp ce veniturile companiei au crescut cu 36,1% ajungând la 423,2 milioane de euro, Orange România a raportat pentru 2009 venituri în scădere cu 19,5%, ajungând la 1,31 miliarde de euro i rămâne în continuare liderul de pe piaă. Nici operatorul Vodafone România nu stă pe roze la capitolul venituri, compania înregistrând în trimestrul trei al anului trecut venituri în scădere cu 23,8%, faă de aceeai perioadă a lui 2008. i companiile care activează pe segmentul telefoniei fixe au resimit efectele crizei, astfel că veniturile Romtelecom au scăzut anul trecut cu 7,2%, de la 869,9 mil. euro în 2008, la 807,7 mil. euro, potrivit raportului OTE. Pe de altă parte, operatori au avut de câtigat la capitolul clieni. La sfâritul anului trecut, baza totală de clieni Cosmote număra peste 6,9 milioane de utilizatori, în cretere cu 17,4%. Orange România avea la 31 decembrie 2009 peste 10,9 milioane de clieni, în cretere cu 6,2%.Aceeai cretere a fost înregistrată i la sfâritul anului 2008 faă de 2007, când perioada nu a fost marcată de criza economică. Tot la sfâritul anului trecut, Vodafone România i-a mărit numărul de utilizatori la 9,6 milioane. În cazul Romtelecom, numărul liniilor de telefonie fixă a fost la sfâritul anului trecut de 2,74 milioane, în scădere cu 7,4% faă de 2008. Cu toate acestea, compania a înregistrat creteri de 24,1% ale clienilor pe segmentul de internet broadband ajungând la 807.362 utilizatori i o cretere cu 37,5% a contractelor de televiziune prin satelit, de la 643.185 în 2008, la 884.136 la sfîrsitul lui 2009.
http://www.cotidianul.ro/ce_au_pierdut_si_ce_au_cistigat_operatorii_de_telefonie_in_2009-108788.html

Telespectatorii, suprasaturati de publicitatea din timpul JO

De la inceperea Jocurilor Olimpice (JO) de Iarna de la Vancouver 2010, pe 12 februarie, postul TV NBC Universal a difuzat sute de ore de acoperire a evenimentului si mii de spoturi publicitare, noteaza nytimes.com. Este greu sa poti acuza NBC Universal ca incearca sa diminueze pierderile ocazionate de transmiterea evenimentului, estimate intre 200-250 milioane de dolari, insa pauzele publicitare dese sunt greu de suportat de telespectatori, noteaza cotidianul on-line „New York Times”. De exemplu, vinerea trecura, pe durata unei ore de prime time, postul NBC a rulat 15 minute de spoturi publicitare. In cele mai multe cazuri insa, spoturile publicitare ce au avut o durata de 60 de secunde in timpul evenimentului Super Bowl, la JO au fost transmise in versiuni de 30 de secunde.
http://www.financiarul.com/articol_40614/telespectatorii-suprasaturati-de-publicitatea-din-timpul-jo.html

„Acces Direct“, lider de audienta

Editia de miercuri, 24 februarie, a emisiunii „Acces Direct” a fost lider de audienta pe targetul 15-54 urban cu o medie de 4,1% rating, 16,8% share si 265.000 de telespectatori. PRO TV a urmat in topul audientelor cu o medie de 3,6% rating, 14,8% share si 233.000 de telespectatori. Acasa TV s-a clasat pe locul 3 cu un rating de 1,8%, share de 7,4% si 117.000 de telespectatori. Editia din 24 februarie a emisiunii „Acces Direct” a atins apogeul in minutul de aur 18.47, cu 10,2% rating, 26,5% share si 1.163.000 de telespectatori pe targetul all urban. Datele au fost furnizate de GfK Romania SRL, copyright ARMADATA SRL si prelucrate de catre Departamentul Research Antena 1.
http://www.financiarul.com/articol_40628/acces-direct-lider-de-audienta.html

Emil Boc a pus monopol pe publicitatea de stat

Premierul Boc s-a numit cenzor pe publicitatea finanţată din fonduri europene. Fiecare contract trebuie să obţină semnătura personală a şefului Guvernului, deşi finanţările pentru promovare fac parte din mecanismele aprobate de Comisia Europeană. Potrivit unei decizii a Guvernului României, autorităţilor publice li se interzice să-şi facă reclamă. Iar dacă totuşi există vreun proiect pe fonduri europene, premierul Emil Boc trebuie să decidă personal dacă este cazul să accepte promovarea acestuia. Cu alte cuvinte, Emil Boc va cenzura personal ceea ce Comisia Europeană a decis deja să finanţeze. Decizia încalcă însă regulamentele pe baza cărora se obţin finanţările europene. Fiecare Program Operaţional are un buget separat pentru publicitarea acestuia, iar fiecare proiect în parte include un buget de promovare. De altfel, promovarea proiectului este unul dintre criteriile de evaluare folosite la acordarea finanţărilor pe fonduri europene.
http://www.jurnalul.ro/stire-observator/emil-boc-a-pus-monopol-pe-publicitatea-de-stat-537043.html

Utilizator DC++, obligat sa plateasca 10.000 de lei pentru muzica si filme piratate

Un clujean, utilizator al binecunoscutului program de file-sharing DC++, prin intermediul caruia punea la dispozitia altor internauti melodii piratate, a fost obligat sa plateasca daune de 10.000 de lei Asociatiei Industriei Muzicale din Romania (AIMR), primind la schimb sansa de a scapa de urmarirea penala. Ancheta in cazul clujeanului a inceput in 2009, cand AIMR a formulat catre IPJ Cluj o plangere penala impotriva acestuia. In urma investigatiei, internautul – membru al unei retele de internet de cartier – a fost depistat si audiat de Parchet, care i-a oferit sansa de a scapa de dosar penal prin plata daunelor cerute de AIMR. Zis si facut: clujeanul a platit cei 10.000 de lei ceruti, urmand ca procuratura sa dispuna scoaterea de sub urmarirea penala. “Solutionarea acestor cazuri va fi din ce in ce mai facila si ne asteptam ca fenomenul sa se franeze de la sine, pentru ca utilizatorul final va intelege gravitatea unor astfel de activitati. Tot ceea ce se intampla si se va mai intampla cativa ani de acum inainte face parte dintr-un proces firesc de reglementare a internetului in ceea ce priveste folosirea legala a acestuia", a spus directorul executiv al AIMR, Florin Ciuica. Clujeanul este cel de-al doilea roman sanctionat oficial pentru piraterie prin programul DC±±. In iulie 2009, dupa o investigatie ce a durat mai mult de un an si jumatate, un utilizator de DC±± a primit o amenda de aproape 3.000 de euro pentru ca a pus la dispozitia altor useri sute de piese muzicale protejate de drepturile de autor. A fost prima sanctiune data in Romania pentru piraterie pe acest program de file-sharing.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/a178634-utilizator-dc-obligat-sa-plateasca-10-000-de-lei-pentru-muzica-si-filme-piratate.html

„Antena 1” o aduce pe Augusta Lazarov acasă

Proaspăt numită în funcţia de şef al Departamentului de Divertisment al postului din Băneasa, Augusta spune că urmează să se mute la Bucureşti. Vreme de câteva luni, lumea s-a întrebat ce va face Augusta Lazarov după moartea soţului ei, dacă îi va conduce afacerile, dacă se va muta în România sau dacă îi va folosi numele pentru a se lansa în proiecte personale. În 15 februarie, Antena 1 - postul care, în 2002, a consacrat-o pe Augusta cu proiectul „Babilonia” - a anunţat că a încheiat un contract nou cu aceasta, care va deveni şeful Departamentului de Divertisment. Având în vedere noua misiune, Augusta se va muta în România. Din noua funcţie, soţia fostului om de televiziune spune că vrea să readucă bunul-simţ în programele româneşti de divertisment. Întrebată cum va coordona afacerile din Spania dacă se va muta în România, Augusta a precizat că urmează să renunţe la primele. „Odată cu dispariţia soţului meu, am hotărât de comun acord cu fiii săi suspendarea acelor proiecte. Dar păstrez comunicarea cu posturile TV din Spania şi o serie de case de producţie cu care am colaborat de-a lungul timpului”, explică ea. Pe de altă parte, omul de afaceri Valeriu Lazarov deţinea şase societăţi în România, dintre care patru case de producţie - Prime Time World Broadcast (producţii TVR), Sagitarius (Antena 1), La Dolce Vita (seriale şi emisiuni-eveniment) şi Dream Production (Romantica şi Kanal D), la care se adaugă participaţiile pe care le are în alte câteva firme.
Întrebată ce se va întâmpla cu funcţia de director de dezvoltare internaţională la Prime Time World Broadcast şi Sagitarius Communications, pe care o deţinea până acum, şi cu firmele străine pe care le conducea din 2003, Augusta spune că a renunţat la toate. „Noul meu post de la Antena 1 nu-mi mai permite să-mi desfăşor şi activitatea de director de dezvoltare internaţională la casele noastre de producţie”, spune ea.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/887772/Antena-1-o-aduce-pe-Augusta-Lazarov-acasa/

Clanul lui Mazăre cumpără ştiri pozitive de 2 milioane de euro

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a atribuit un contract fabulos unei televiziuni locale controlate de parteneri de afaceri ai săi şi ai primarului Mazăre. Neptun TV va difuza ştiri pozitive despre Consiliul Judeţean în valoare de peste 2 milioane de euro, după ce anul trecut a primit alţi 600.000 de euro şi de la Primăria Constanţa pentru acelaşi scop. Constănţenii vor plăti în următorii patru ani 2,2 milioane de euro cu tot cu TVA pentru a afla informaţii despre activitatea celui pe care l-au ales în fruntea judeţului: Nicuşor Constantinescu. Banii ajung la prietenii celui care beneficiază de costisitoarea mediatizare. La începutul acestui an, firma constănţeană Soti Cable Neptun SRL, care operează televiziunea locală Neptun TV, a câştigat un contract de 1,8 milioane de euro, fără TVA, în urma unei licitaţii organizate de Consiliul Judeţean Constanţa. Scopul declarat al instituţiei conduse de Nicuşor Constantinescu ar fi acela de a-şi asigura „servicii de informare şi promovare a instituţiei pe canale TV". Deşi este greu de înţeles de ce Consiliul Judeţean are nevoie de promovare tv în propriul judeţ, în fundamentarea licitaţiei nu se menţionează sub ce formă trebuie să fie făcută. Condiţia-cheie a licitaţiei este aceea a difuzării zilnice a patru buletine informative cu ştiri din judeţ, condiţie care elimină din start orice competitor. Anunţul privind organizarea licitaţiei a fost publicat în septembrie 2009, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dar nu şi în Monitorul Oficial al României. La licitaţie, televiziunile europene nu s-a înghesuit deloc: a participat o singură firmă, Soti Cable Neptun SRL, care a şi câştigat. Atribuirea contractului, valabil pe partu ani, s-a făcut în în luna noiembrie 2009.
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Clanul_lui_Mazare_cumpara_stiri_pozitive_de_2_milioane_de_euro_0_214779037.html

Desenele animate de la TV se-ntrec în violenţe

Pumni, bătăi, sânge – posturile pentru copii arată tot mai mult ca televiziunile generaliste. Desenele colorate şi amuzante cu „Tom şi Jerry“ au fost înlocuite cu programe sumbre cu monştri şi creaturi dezgustătoare. Posturile de desene animate nu mai sunt ce-au fost. Vedem tot mai rar la TV programe precum „Tom şi Jerry", „Chip&Dale" sau „Popeye Marinarul". Acestea au fost înlocuite de „Powerpuff Girls", fetiţele-eroine create de un doctor din dulciuri şi „elementul X", care luptă cu monştri fioroşi ce le atacă oraşul. Tot „la modă" este şi „Ben 10", un supererou care se luptă cu forţele răului. Cristina Pocora, deputat PNL, a adus în discuţie în sesiunea de plen de la începutul lunii februarie problema desenelor animate care au devenit prea violente. Ea a declarat că toţi copiii români au nevoie de desene animate cu personaje-eroi care nu promovează violenţa.
Pe de altă parte, Gordana Duspara Moriarty, vicepreşedinte Europa Centrală şi de Est şi Benelux al companiei Turner (care deţine Cartoon Network), spune că emisiunile lor de desene animate nu sunt violente. „Programele de desene animate din Marea Britanie conţin chiar mai multă acţiune decât canalele similare din restul Europei", a încercat să se apere ea. „Noi funcţionăm sub licenţa Ofcom (n.r. - CNA-ul din Marea Britanie). Spunând că desenele noastre sunt violente înseamnă că, de fapt, acuzi Ofcom că permite desenele animate violente", a mai declarat Moriarty pentru Mediafax. În schimb, Ioan Onisei, membru CNA, e de părere că violenţa din programele TV este interpretabilă în funcţie de modelul cultural al fiecărei ţări. „Noi suntem mai sensibili la violenţa din desene şi din programele audiovizuale în timp ce alţii sunt mai puţin sensibili. Ţine de tiparul cultural al fiecărui popor", declară Onisei. Acesta a precizat că membrii Consiliului sunt deschişi la discuţii pe tema violenţei din desenele animate, dar a specificat că CNA nu are putere de decizie decât asupra televiziunilor care au licenţă pe teritoriul României. În cazul altor staţii, cum este Cartoon Network, CNA ar trebui să ia legătura cu autoritatea omoloagă din Marea Britanie, singura care poate să dea sancţiuni sau să ia măsuri.
http://www.adevarul.ro/financiar/media/Desenele_animate_de_la_TV_se-ntrec_in_violente_0_214778969.html

Un tanc al Armatei Romane, vedeta la BBC 3

Un tanc al Armatei Romane, TR-85, este vedeta primului episod al emisiunii "The World's Thoughest Driving Test", program difuzat, in Marea Britanie, de BBC 3, potrivit informatiilor de pe site-ul postului TV, citate de Mediafax. Primul episod al programului a fost transmis de BBC Three pe 24 februarie, incepand cu ora locala 12.45 si are durata de 60 de minute. Actorul Will Mellor si prezentatoarea Kirsten O'Brien trebuie sa faca fata provocarii de a merge in jurul lumii si de a conduce cele mai mari, mai scumpe si mai dificil de stapanit vehicule, pentru a stabili care dintre ele este mai usor de condus.
http://www.romanialibera.ro/fapt-divers/a178595-un-tanc-al-armatei-romane-vedeta-la-bbc-3.html
(MEDIA EXPRES)



Dacă tot ați ajuns aiciAbonamentele vă oferă acces la News Alerts pe e-mail, Anuarul gratuit online, și zilnic la REVISTA PRESEI, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știrile la liber, accesibile și pentru cei cu mai puține mijloace materiale interesați de comunicații, audiovizual și cinematografie. Dacă aceia dintre Dvs. care citesc știrile noastre și găsesc un folos în ele ne-ar ajuta, existența noastră nu ar mai fi pusă sub semnul nesiguranței zilei de mâine.
Abonament click aici




Revista MEDIA EXPRES ediția curentă
Gratuit online, doar un click: Most recent issue of monthly Media Expres 1st Cover



Abonamentele la știrile MEDIA EXPRES va oferă acces la Alerta Știri! pe e-mail, Anuarul Media Expres și zilnic la REVISTA PRESEI, cu ultimele știri media, tv și comunicații, iar mai important pentru noi, ne ajută să publicăm știri verificate, la liber, pentru toți cei interesați de programe TV, radio, conținut online, cablu, comunicații, audiovizual și film (cinematografie). Noi ținem în arhivă istoria audiovizualului. Click aici pentru prima nostră știre online, când foarte puține dintre marile ziare și reviste nici nu se gândeau la versiuni digitale și la prezența pe web.

Pentru abonamente click aici



© 2001 -  Media Expres SRL