Media Expres

ONG -- Data și ora publicării: 14.07.2009 16:10:38

DIGITALIZARE-MANIPULARE POLITICĂ / Digitalizarea terestră ar putea fi manipulată politic

Bucureşti (MEDIA EXPRES) / 14 iul 2009 / Digitalizarea terestră ar putea fi manipulată politic, a fost una dintre concluziile preşedintelui Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC), Radu Petric, la închiderea întâlnirii pe această temă organizată la Hotelul Hilton din Bucureşti, la 14 iulie, de către de Asociaţia pentru Comunicaţii Digitale şi finanţată de agenţia de relaţii publice MMD.

Radu Petric a declarat la sfârşitul evenimentului, într-o miniconferinţă de presă ad-hoc, că „este foarte greu de găsit un model economic care să se suţină prin forţele lui (pentru transmisia digitală terestră, n. red). La această oră, singurul câştigător posibil (al operăroo primelor două multiplexuri, n.red) este Radiocom, pentru că are deja reţeaua de antene terestre. Ce trebuie să facă este să înlocuiască emiţătoarele analogice de astăzi cu emiţătoare digitale".

"Frica mea cea mare este intervenţia politică - va fi încă o modalitate de a pune hamuri pe audiovizual, pentru că se va putea influenţa ce canale intră în pachetul digital. Miza este următoarea: televiziunea naţională are distribuţie terestră, televiziunile comerciale nu au. Li se poate oferi televiziunilor comerciale o distribuţie terestră echivalentă - de aceea apare frica TVR că i se va canibaliza reţeaua pentru intrese secundare – iar miza cea mare pentru privaţi este care se vor gudura pe lângă putere ca să poată avea ce are TVR astăzi".

Radu Petric (ACC) mai spus în timpul discuţiilor că modelul economic al operatorilor de digital este important pentru restul pieţei de distribuţie. „Unii cablişti trec la digital deşi pe reţelele de cablu nu este obligatorie tranziţia“. El a mai considerat că principalul impediment al digitalului este conectarea celor 3-4 televizoare dintr-o casă la aceeaşi sursă (un set-top-box se ataşează unui singur televizor). De asemenea, televiziunile de nişă nu se vor putea distribui pe un sistem digital terestru care să fie gratuit, aşa cum presupune modelul care se prefigurează. „Un model absolut gratuit impune finanţarea televiziunilor exclusiv din publicitate. Deci care sunt planurile televiziunilor?“

Încercând un răspuns, Constantin Fecioru, secretar de stat în MCSI, a spus că tehnic vorbind, HBO se va putea distribui prin digital terestru prin intermediul set-top-box- ului, contra cost. De asemenea el a explicat că aproximativ un milion de gospodării vor primi câte un voucer cu care vor putea cumpăra un receptor pentru sistemul digital terestru.

La rândul său, un reprezentant al televiziunii Antena 1 a spus că strategia grupului pe care îl reprezintă, pentru televiziunile de nişă, la distribuţia terestră, va fi aceeaşi ca pentru cablu sau satelit.

Alin Petran, directorul de reţea al Realitatea TV, a spus că „este important cu ce bani se va trece la digitalizare. Pătura săracă de 23% din locuitorii României nu au conectare la cablu sau satelit. Implementarea pentru această pătură săracă va fi deosebit de grea. Cine va plăti operatorii de multimplexoare?“

Petran a mai fost spus: „Costurile pentru acest carrier vor fi imense. Nu cred că în România niciunul din grupuri va putea plăti în mod real un carrier în plus... Realitatea TV se vede peste tot, cât credeţi că va fi dispusă să plătească pentru cei 23% din populaţie care nu ne recepţionează acum?“

Mihai Ursoi – reprezentantul satelitului Sirius în România – a spus că satelitul este mai ieftin decât digitalul terestru şi că acesta trebuie luat în considerare în planul de trecere la digizalizare terestră pentru zonele care vor rămâne neacoperite. Un alt furnizor de conexiuni la satelit, Rartel SRL (TV Spazio din Italia), a spus prin reprezentantul său că trebuie să fie luată în considerare acoperirea şi prin terestru şi prin satelit la digitalizare, aşa cum s-a întâmplat în Italia. „Receptoarele duale terestru/satelit pot fi şi ele finanţate, distribuţia semnalului spre emiţătoarele DVB-T se poate de asemenea face folosind sateliţii“.

Participanţii la eveniment au mai putut afla faptul că va exista o campanie de publicitate pentru digitalizare, care va fi finanţată din fondul aflat la dispoziţia Primului Ministru, potrivit celor spuse de Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM. El nu a precizat însă valoarea acesteia. „Subvenţia va fi pentru păturile defavorizate probabil, pentru a respecta normele europene“, a mai spus acesta.

Varujan Pambuccian, membru în comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, a spus că statul trebuie să gestioneze spectrul, iar tehnologiile să concureze liber pe piaţă. „Da, să scoatem toate frecvenţele neutru tehnologic şi să-i lăsăm pe operatori să pună tehnologia“.

Pambuccian s-a întrebat dacă există „un interes real şi nesubvenţionabil al televiziunilor pentru digitalizare terestră“ prezicând că în următorii trei sau patru ani statul „nu va avea bani pentru aşa ceva“.

Ştefan Ichim, reprezentant Panasonic România, furnizor de echipamente printre care şi receptoare TV, LCD a cerut oficialilor o informare oficială cu privire la standardul de transmisie DVB-T sau DVB-S care va fi adoptat în România.

Dumitru Mihali – distribuitor de echipamente din Baia Mare – a spus că a făcut experimente DVB-H, prin intermediul unei „Asociaţii de Comunicaţii Digitale“, cu sistemul american Hybrid Digital, care permite transmisia şi analogică şi digitală pe aceeaşi frecvenţă pentru posturile de radio. Experimentul pentru radio digital cu un emiţător Arris va fi făcut şi la Bucureşti, în această toamnă.

Horia Cazan - directorul tehnic al TVR – a criticat destul de aspru proiectul de digitalizare spunând că „oamenilor săraci li se vor lua practic televizoarele, aşa cum se înţelege acum din strategia care prevede 80% acoperire din teritoriu“. El a spus că proiectul nu trebuie să excludă recepţia mobilă (din maşină, de exemplu, n.red.) care a fost era „motorul“ DVBT din Europa.

„Se pare că nu vom avea HD în primul val, şi nici recepţie mobilă terestră. În condiţiile acestea, li se va cere oamenilor să plătească în plus pentru ceea ce deja au“, a spus cu scepticism Cazan. “Strategia actuală pare că defavorizează end-user-ul, a conchis acesta.

Horia Cazan a mai precizat că singurul operator care poate să implementeze în mai puţin de doi ani DVB-T este Radocom şi că în prezent TVR1, 2, 3, TVR Cultural şi TVR HD emit DVB-T în Bucureşti şi Sibiu, pe experimentul Radiocom.
(MEDIA EXPRES)