Media Expres

ONG -- Data și ora publicării: 01.04.2009 19:54:28

CNA–CODURI DEONTOLOGICE–DEZBATERE / În România există 15 coduri deontologice care sunt însă prea puţin aplicate

Bucureşti (MEDIA EXPRES) / 1 apr 2009 / Centrul pentru Jurnalism Independent a identificat existenţa în România a 15 coduri deontologice adoptate de diverse instituţii de presă sau organizaţii, dar acestea nu sunt întotdeauna şi respectate.

Informaţia a fost făcută publică în timpul unei dezbateri organizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi PER (Project on Etnic Relations) desfăşurată miercuri, 1 aprilie, la sediul autorităţii de reglementare în audiovizual, având titlul "Libertatea de exprimare şi pericolul intoleranţei în mass-media”.

Accentul discuţiei a căzut pe modul în care abordează jurnaliştii ştirile în care sunt implicaţi rromii.

Szász Attila, membru CNA, a spus că ideea organizării dezbaterii a venit după apelul mai multor ONG-uri care au solicitat dezbateri pe acest subiect după consumarea prezentării în presă a cazului uciderii hanbalistului lui Marian Cozma, eveniment folosit pentru resuscitarea unor tendinţe xenofobe în relatările de presă.

Concluziile acestor discuţii au fost că mass-media influenţează într-un fel sau altul publicul, chiar dacă pleacă de la premise comerciale şi că este necesar un intrument de autoreglare, astfel încât schimbarea să pornească “din interior”; nu doar presa, ci mai ales societatea este de vină în privinţă discriminării minorităţilor (din cauza stereotipiilor de gândire); libertatea de expresie şi asumarea unei anumite opinii implică responsabilitate.

Asztalos Csaba (Preşedinte, Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării) a afirmat ca o altă problemă sunt site-urile, ca o formă a discriminării pe internet, mai ales din punctul de vedere al postărilor. El a adăugat că “există interdicţii de a posta comentarii rasiste”.

Mariana Niţelea – Directoare, Biroul de Informare al Consiliului Europei în Bucureşti a spus că la sfârşitul anului trecut s-a iniţiat campania “Spuneţi NU discriminării” (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării-CNCD, Consiliul Naţional al Audiovizualului-CNA şi Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti). Unul dintre obiectivele acestei campanii este lansarea unui manual cu bune practici şi metode de raportare la discriminare, a afirmat Niţelea. Ea a facut precizarea că există două tipuri de documente de reglementare: hard-core, reprezentate de convenţiile cu caracter obligatoriu (coercitiv) şi cele soft-core, reprezentate de recomandări.
Marian Chiriac - Director executiv, Asociaţia Divers a prezentat un raport de monitorizare realizat între 1 februarie şi 31 martie având ca obiect analizarea imaginii rromilor în presa scrisă. Studiul a constatat că aproximativ 60-70% dintre articole sunt scrise în mod obiectiv, dar există şi campanii militante cu tendinţe rasiste. În 61% dintre cazuri rromii sunt prezentaţi în contexte negative, ca agresori. În ceea ce priveşte termenii utilizaţi pentru a se referi la etnie, “rrom” se foloseşte preponderent, dar acest lucru nu înseamnă că tonul articolului este unul obiectiv. La fel, există şi relatări în care termenul “ţigan” nu are o conotaţie negativă, a adăugat Chiriac.
Istvan Haller – Membru în Consiliul Director, Consiliul Naţional pentru Combatera Discriminării a spus că presa este un produs care se vinde pe piaţă. “Nu cred că are un rol educativ, dar trebuie să respecte anumite standarde”. El a comparat presa cu laptele afirmând că presă “stricată” trebuie sancţionată. Istvan a invocat articolul 10(2) referitor la libertatea de exprimare din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia europeană a drepturilor omului): “2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.”, afirmând că anumite documente „soft” se pot aplica în mod „hard”.

Gelu Dumincă (Director executiv, Agentiei pentru Dezvoltare Comunitara “Împreuna”)
a dat definiţia din DEX a cuvântului ţigan: “Epitet dat unei persoane cu apucături rele” şi a adus aminte de campania Jurnalului Naţional de a se folosi termenul de „ţigan” în loc de „rom”, campanie care deşi a avut peste 700 de postări rasiste, niciun alt ziar nu a luat poziţie pentru a echilibra balanţa.

Marian Mandache – Romani CRISS a invocat de asemenea art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului amintind că libertatea de exprimare presupune îndatoriri şi responsabilităţi. Cazul Mailat şi cazul Cozma au relevat slăbiciuni de sistem ale autorităţilor publice româneşti care au urmărit un “pattern” cu anumite disfuncţionalităţi. Marian Mandache este de părere că există două posibiliati: “ori agreăm că ar conta etnia în cazul unor infracţiuni, ori ca nu contează şi nu se mai menţionează acest lucru. În primul caz s-ar putea ajunge la date statistice în legătură infracţiunile săvârşite de minorităţi”.

Ioana Avădani, Director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent, a spus că "presa este o ţintă falsă în această discuţie. Cred că dăm presei mai multă putere de influenţă decât are”. Ea a citat un studiu care relevă faptul ca oamenii nu sunt mari consumatori de mass-media (o treime nu consuma niciun fel de presă; două treimi citesc cel mult un ziar, se uită în medie trei ore la televizor, iar tirajele şi audienţele scad).

“Nu cred că presa educă, eu am alte aşteptări de la procesul educaţional, care presupune o relaţie bilaterală, feed-back, persoanlizarea procesului de educaţie. Educaţia se face la şcoală, în familie şi în reţelele sociale (în grupuri/găşti)”, a declarat Avădani. “Daca ne uităm la cum arată reprezentanţii etniei rrome în aceste trei elemente o să vedem că avem aceeaşi problemă.”

Şi Ioana Avadani, s-a declarat pro autoreglare declarând că CJI a identificat existenţa în România a 15 coduri deontologice. „Procesul de asumare este mai important decât cel de scriere a codului”. „Asumarea este un proces lung”.

Adrian Voinea (CRP) a spus ca lipsesc un cod deontologic unic şi o comisie media tehnică-pentru a stabili reguli de funcţionare, dar se lucrează la aceste două aspecte.

Opinia Deliei Grigore a fost ca mass-media, chiar dacă vrea, îşi propune sau nu, educă într-un mod non-formal prin promovarea de modele. Ea susţine că Mircea Badea a promovat un stil preluat şi de alţi jurnalişti-de a se lăuda cu sancţiunile primite de la CNA, făcând afirmaţii de genul: “Da, am fost sancţionat. Ce bine-mi pare!”

Ioana Avadani s-a arătat optimistă afirmând că lucrurile merg spre bine. Argumentul a fost acela în ultimii 5 ani numărul articolelor scrise în mod obiectiv a tot crescut.

Opinia lui Szász Attila a fost că trusturile mari ar trebui să fie modele în ceea ce priveşte promovarea unor coduri deotologice şi a dat exemplul unui trust de stânga din Germania, al cărui patron afirma într-un interviu că angajaţii lui aderă la nişte principii odată cu semnarea contractului.
(KM)
(MEDIA EXPRES)